Proiectul de „Reabilitare a Bisericii și Claustrului Mănăstirii Francis­ca­nilor din Gherla în vederea intro­ducerii în circuitul turistic cultural” se apropie cu pași repezi de momentul deschiderii pentru pu­blicul larg și comunitatea eno­riașilor săi din Gherla. Obiectivul este de o importanță culturală și istorică deosebită, fiind un exemplu tipic pentru arhitectura ba­rocă a secolului al XVIII-lea din Transil­vania. Din perspectiva proiectării și realizării lucrărilor de reabilitare, acest proiect este con­siderat ca fiind cel mai com­plex din ultimii ani, pe plan național.  „Este o lucrare foarte com­­plexă din perspectiva proiectării, pornind de la con­solidări structurale până la resta­urări arhitecturale și de com­po­nente artistice valoroase și instalații de toate tipurile, proiec­tate în soluții moderne, dar care trebuie să se integreze armonios în contextul unei clădiri istorice de 250 de ani, și să rezulte o imagine unitară, dar cores­pun­zătoare exi­gențelor secolului XXI” – decalară ing. Kis Alpár, Director General la Moebius Engineering & Design, proiec­tantul general al lucrării.

Activitățile majore ale investiției au vizat consolidarea structurală a bi­sericii și a claustrului, reabilitarea ar­hitecturală, restaurarea componentelor artistice, amenajarea și dotarea cu infra­struc­tură modernă a unor spații expoziționale, precum și digitizarea monumentului istoric. Proiectarea generală și de rezistență a fost realizată de către Moebius Engineering & Design, în colaborare directă cu biroul Arh Service Guttmann & Comp și K&K Studio de Proiectare. Bineînțeles, complexitatea rea­bilitării a necesitat contribuția unei echipe multi­disciplinare de experți și specialiști restau­ratori din sfera studiului istoric, studiului artistic, al studiului biologiei și fizicii construcției.

Predarea lucrărilor a avut loc în Decembrie 2020, beneficiar fiind Parohia romano-catolică din Gherla.

UN MONUMENT TRANSILVAN REDAT VIEȚII CONTEMPORANE

În 1748 se pune piatra de temelie a bisericii, ce va fi hirotonisită în 1758 în onoa­rea Sfântului Petru de Alcantara. În timp, bisericii i se vor anexa capela Mariei de Loretto cu un altar propriu, iar în interior se vor realiza de-a lungul anilor patru altare de o deosebită delicatețe artistică, specifică pe­rioadei și o orgă impresionantă pentru a acompania corul bisericii. În 1855 biserica trece printr-un incendiu de amploare, fapt care va atrage nevoia unor lucrări de res­tau­rare. Cele două turnuri vor fi edificate în 1878 pentru a adăposti clopotele bisericii, ulterior fiind dotate și cu ceas mecanic exterior. După 1900, bisericii i se vor anexa mai multe cor­puri pentru deservirea tuturor funcțiilor mănăstirii și pentru realizarea unei școli catolice și a unei săli de festivități pentru co­munitate.

Fațadele exterioare

Degradarea fațadei bisericii a impus înde­păr­tarea completă a tencuielii și refacerea totală. Fisurile structurale au fost tratate prin lucrări de zidărie, rețeseri, plombări, cusături, plase din fibră de sticlă și de carbon, precum și prin tencuieli structurale pe bază de var. Deoarece chiar sub tencuiala din zona inscripției fațadei principale (“AVE MARIA, GRATIA PLENA,/ DOMINUS TECUM! SIS LAVDATA,/ SIC OMNI DIE VIRGO HIC!”) exista o fisură structurală, aceasta a trebuit refăcută.

Acoperișul

În prezent, Biserica și Claustrul Mă­năstirii Franciscanilor din Gherla au un nou acoperiș de țiglă. Lucrările de tinichigerie (crucile de pe turn, acoperișul turnului, placările, jgheaburile și burlanele) au fost realizate din tablă de cupru.

Șarpanta

Unul dintre elementele structurale de o importanță deosebită în procesul de rea­bili­tare a fost șarpanta ce susține învelitoarea acoperișului. Conform proiectului tehnic, doar 20% din materialul lemnos, adică 70 m3, a fost înlocuit. Grinzile zăbrelite noi, ori­zontale, așezate sub zona de circulație, asi­­gură preluarea forțelor de întindere, apă­rute din cauza grinzilor de legătură tăiate prin reconstruirea arcului la mijlocul se­co­lului al XIX-lea. Grinzile de legătură rămase erau supraîncărcate, iar astfel au primit armături supli­mentare din fibră de carbon. Bolțile au fost armate cu plasă și cu tencuială struc­turală pe bază de var.

Turnurile cu clopote și ceas

Înălțate în 1878, cele două turnuri au fost integral reabilitate – de la tencuiala exterioară până la zugrăveala interioară. Obloane noi au fost reinstalate pentru a proteja clopotele de intemperii. O nouă structură de lemn susține cele trei clopote ale bisericii. Clopotele istorice au fost curățate pentru a li se reda frumusețea de odinioară, iar bătaia lor se realizează printr-un sistem automatizat, ce comunică cu noul mecanism al ceasurilor.

Fiecare turn are un ceas mecanic cu ca­dran aurit pe fond negru. Totul funcționează controlat de un mecanism central, de înaltă precizie, calibrat prin satelit. Clopotul mic bate o dată la fiecare oră și 15 minute, de două ori la și 30 și de trei ori la și 45 de minute. La ore fixe, clopotul mic sună de patru ori, urmat de bătaia clopotului mare setat să bată exact de atâtea ori cât este ceasul.

Interiorul bisericii

Interiorul bisericii este restaurat și mo­der­nizat pentru a reda spațiul comunității creștine în condiții de secol XXI. Pășind în nava bi­sericii, putem observa cele patru altare și altarul pricipal restaurate, picturile murale baroce restaurate (unele chiar reconstituite, dat fiind nivelul avansat de degradare), mo­bi­lierul din lemn și obiectele liturgice re­staurate.

Trebuie notat că acele piese aflate într-o stare gravă de deteriorare, uzate excesiv sau degradate biologic, au fost înlocuite cu piese noi.  Zugrăveala navei este nouă, întrucât cea veche a trebuit eliminată, fiind rezultatul unei intervenții anterioare, realizate într-o ma­nieră neadecvată. Vitraliile au fost de ase­­­menea restaurate. Pardoseala a fost rea­bili­­tată prin utilizarea pietrelor vechi acolo unde nivelul de uzură o permitea, iar pentru confortul eno­riașilor ce vor participa la litur­ghie, proiectul tehnic a prevăzut instalarea unui sistem de încălzire în pardoseală.

Un element decisiv pentru aspectul ar­tistic al bisericii este iluminatul ambiental și arhi­tetcural. S-au folosit sisteme de iluminat moderne, economice pentru fiecare zonă de interes artistic și funcțional. Orga marca Angster József es Fia – unul din cele mai re­nu­mite ateliere de construcție de orgă din Estul Europei, a fost o complet reparată.

Capela Mariei de Loretto

Capela Mariei de Loretto a fost construită în 1760 și era la momentul demarării proiec­tului una din cele mai deteriorate zone ale complexului. Din istoria capelei rememorăm incendiul din 1855, când în mod miraculos sculptura Mariei de Loretto a rămas neafec­tată, atrăgând pelerinii spre această capelă.

Din lucrările de reabilitare necesare, menționăm fundația, care a trebuit realizată la o adâncime adecvată, impunând subzidiri. Extradosul boltei a fost întărit cu tencuială structurală de var și legat de peretele bisericii cu bare întinse. După o analiză de parament, tencuielile interioare istorice au fost restau­rate și reconstruite. Altarul capelei Loretto fiind totuși într-o stare avansată de degradare, după o dezinfecție aprofundată, restaurare și consolidare, a fost readus în locația inițială.

Sacristia

Cu siguranță una din cele mai valoroase piese artistice ale bisericii din Gherla este mobilierul de sacristie în stil baroc, cu in­tar­sie, special executat pentru această biserică și pus pe poziție în 1767.

După un serviciu de 252 de ani, mobilierul era într-o stare relativ bună, dar după renovare, frumusețea sa a încântat în­treaga echipă. Tot în sacristie a fost descoperit și un lavabou din piatră, căruia în prezent i s-a redat aspectul artistic și cel funcțional.

CLAUSTRUL MĂNĂSTIRII

Aripile destinate spațiilor funcționale ale vechii mănăstiri vor dobândi acum noi roluri: cele de bibliotecă istorică, spațiu muzeal și spații de expoziție. Corpurile au fost com­plet renovate, la interior și exterior, iar fe­restrele și ușile exterioare sunt noi, în timp ce majoritatea ușilor interioare au fost re­con­diționate.

Spațiile pentru bibliotecă, muzeu și expoziție

Bolțile arcuite ale camerelor și cori­doa­relor claustrului au fost retencuite și re­zu­grăvite. În spațiile destinate circulației, au fost instalate pardoseli și podele elegante. Sistemul de încălzire, sistemul electric și cel de iluminat, sunt de ultimă generație.

Curtea interioară

Odată cu proiectul de reabilitare, a fost conceput un spațiu în aer liber cu valențe noi: o grădină interioară cu băncuțe pentru repaos sau citit în natură, ca o oază de liniște în mijlocul orașului. Pavajul curții este de ase­menea nou. În plus, clădirea tehnică este prevăzută cu un acoperiș verde și o fațadă cu plante. Din curtea interioară, a fost creată o scară de acces spre cripta ce se va deschide pentru public.

Cripta

Cripta situată la subsol, dedesubtul zonei altarului principal și sacristiei, este una dintre surprizele plăcute ale acestui monument istoric. După ce au fost evacuate depunerile de noroi acumulate într-un strat de circa 50 cm grosime, podeaua originală a bisericii a fost ridicată pe un pat de piatră, pentru a permite accesul confortabil al vizitatorilor.  Zidăria criptei a fost curățată prin sablare, nișele de închidere a criptelor au fost re­stau­rate, iar inscripțiile acestora au fost făcute mai lizibile prin tehnici specifice. Din cauza nivelului ridicat și continuu de umiditate, cripta a fost prevăzută cu drenaj ac­tiv și de­zu­midificare forțată permanentă.

Un aspect notabil pentru accesibilitatea complexului bisericii și mănăstirii franciscane din Gherla este liftul ce permite transportul persoanelor cu deficiențe locomotorii de la subsol până la etaje.

Volumetria complexului

Fiind unul din edificiile remarcabile pen­tru arta transilvană a secolului al XVIII-lea, ansamblul de imobile aparținând  Bisericii și Claustrului Mănăstirii Franciscanilor din Gherla are o volumetrie particulară, deter­minată de planul tradițional de încadrare a crucii latine în biserică, de funcțiile spațiilor mănăstirii și forma parcelei terenului. Dată fiind particularitatea studiilor, lu­cră­rilor de restau­rare și reconstituire, în prezent acest obiectiv este considerat de specialiștii în do­me­niu ca unul din cele mai ample și com­plexe lucrări de reabilitarea ale unui mo­­nument istoric din România.

Articol realizat de Diana Ciorbă – consultant economic

Fotograf: Gabriel Roșca

Fotografie aeriană: Tamás Márkos

Proiectant general: MOEBIUS ENGINEERING

Șef proiect complex: arh. GUTTMANN Szabolcs

Manager de proiect: ing. KIS Alpár

Proiectare arhitectură: ARH SERVICE GUTTMANN & COMP și K&K STUDIO DE PROIECTARE

Șef proiect arhitectură: arh. KULCSÁR András

Proiectanți arhitectură: arh. NEMES Andrea, arh. ILEA Anna-Maria, arh. LUKÁCS Jonathán

Țiglă ceramică: Creaton

Tablă de cupru 0,7 mm pentru acoperiș: TECU - KME Germany GmbH (Furnizor: Color Metal)

Sistem pluvial cupru 0,7 mm TECU, producător Fricke Germany GmbH (Furnizor: Color Metal)