Ursa

Casa Hobbit din Cercu- Iași

Terase » Acoperisuri Verzi | 09 ianuarie 2019

 


Ioana Mircea, Urbanist Peisagist
ioanaalexandramircea@yahoo.com

Cu toții am petrecut cel puțin câteva ore din viață pe internet, contemplând varii proiecte îndrăznețe de arhitectură și urbanism, admirând soluțiile găsite de proiectanți sau visând pur și simplu la o casă deosebită, cu un aspect inedit. În spatele fiecărui astfel de proiect se găsește însă și o poveste, un interesant fir epic, un șir de fapte și decizii care au făcut posibilă trasnformarea în realitate a unui vis frumos. Astfel de realizări stau mărturie unor fericite și (din păcate) prea rare în România, întâlniri  dintre un beneficiar cu o atitudine deschisă în fața neconvenționalului cu un proiectant ce nu dă înapoi în fața unei provocări interesante.

 

Este cazul casei ”Hobbit” din satul Cercu, comuna Bârnova, în apropierea municipiului Iași, aparținând domnului George Țăranu, un inginer proiectant ambițios, care a înțeles că un cămin este mai mult decât un acoperiș deasupra capului. Dorindu-și mai mult de la propria locuință pe care urma să o construiască, a studiat diverse opțiuni pe această temă, luând în calcul atât costurile implicate de execuție, precum și beneficiile pe termen lung, întrucât, conform spuselor dânsului: ”construcțiile (casele în cazul nostru) vor exista mult mai mult decât cei care le-au proiectat/construit, respectiv cei care le locuiesc, astfel că generațiile viitoare trebuie să beneficieze cel puțin la fel de mult ca și noi cei din prezent de avantajele acestora”.

Ceea ce i-a atras atenția în mod special a fost un concept, care, deși deloc nou, datorită materialelor și tehnicilor moderne de construcție oferea echilibrul căutat dintre confortul fizic și cel emoțional pentru tânăra sa familie: casa semi-îngropată și acoperită cu pământ, numită, mai în glumă, mai în serios, ”hobbit-house”, întrucât cea mai celebră reprezentare este probabil cea din faimoasa trilogie ”Lord of the Rings” a sătucului de hobbits, ”The Shire”. Așa cum se poate observa și în imaginile realizate în platoul de filmare din Noua Zeelandă, aspectul general al căsuțelor îngropate este foarte pitoresc, acestea integrându-se perfect în peisajul natural.

Acest raport dintre ambientul existent și obiectul arhitectural propus este de multe ori neglijat din păcate de multe ori, în favoarea doleanțelor și dorințelor exotice ale beneficiarilor, în detrimentul contextului general. Din acest motiv, casa Hobbit de la Iași este cu atât mai mult de admirat, întrucât prin soluția arhiecturală aleasă creează o frumoasă fuziune între elementul mineral și cel natural.

După cum spuneam, conceptul nu este deloc nou, în special pe meleagurile noastre, unde beneficiile locuințelor de tip bordei au fost valorificate timp de milenii. Sunt menționate de către istorici ca fiind primele locuințe permanente din spațiul carpato-danubiano-pontic, datând încă de pe vremea dacilor, urmând să dispară treptat după Primul Război Mondial. Longevitatea bordeiului se datorează în special protecției ridicate oferite în fața intemperiilor și a amplitudinilor termice mari dintre sezoane, în special în Câmpia Română, unde vânturile puternice creau nu doar un mai mare disconfort termic, dar și o potențială problemă pentru acoperișuri. Realizarea unui bordei era însă mai simplă decât ridicarea unei case, necesitând mai puține materiale, deci un cost redus, și făcând locuințele mai puțin vizibile pentru invadatori (prezența lor era de multe ori trădată doar de fumul din vatră). Principiul pe care funcționează este cel al inerției termice, pământul acumulând o mare cantitate de căldură pe timpul verii, pentru a o returna apoi treptat în sezonul rece. Totodată, acoperișul unor astfel de locuințe, realizat cu pământ și iarbă, izolează termic interiorul, reducând nevoia de încălzire pe timpul iernii și răcire pe timpul verii. Cu alte cuvinte, eficiența termică a locuințelor de tip bordei este mult mai ridicată decât a caselor de suprafață, argument ce a înclinat destul de mult balanța în cazul alegerii soluției de către domnul Țăranu. Așa cum el însuși a punctat în diverse prezentări ale proiectului din cadrul unor conferințe TedX sau lucrări pe această temă, energia este ”un nou criteriu [...în construcții] de care trebuie să ținem cont în mare măsură”

Convingerea că o locuință semi-îngropată și cu acoperiș verde este soluția optimă nu a venit însă de pe-o zi pe alta. După trei ani de căutări, când a găsit terenul perfect ca poziție și orientare cardinală, familia Țăranu era pregătită să demareze lucrările pentru o locuință obișnuită, supraterană, cu parter și mansardă și un garaj ca anexă. Și, totuși, configurația terenului părea a dori să spună o altă poveste, sau cel puțin așa rezulta din discuțiile purtate de Dl. Țăranu cu diverși apropiați, toți intuind potențialul pentru mai mult decât o casă ”obișnuită”. Profesorul îndrumător de doctorat (și mentor în același timp), Prof. Dr. Ing. Mihai Budescu de la Facultatea de Construcții și Instalații din Iași, a fost cel care i-a trimis fotografiile complexului elvețian ”Earth House Estate Lättenstrasse”, sădind ideea unei locuințe semi-îngropate ca posibilitate. Din acel moment, Dl. Țăranu a început un minuțios proces de cercetare și documentare pe această temă, fiind rapid convins de avantajele acestor construcții, în ceea ce privește economia energetică și integrarea lor în peisaj. A ajuns astfel să descopere principiul de ”umbrelă” ce stă la baza construcțiilor noi de tip bordei, ce permit atât schimbul de căldură dintre interior și masa de pământ ce înconjoară și acoperă construcția, cât și buna ventilare a spațiilor pentru a anula efectul de umiditate caracteristic în general spațiilor de tip subsol sau ”beci”.
Ultimele necunoscute, și de altfel singurele motive de îngrijorare ce mai rămăseseră, iluminarea și ventilarea spațiilor semi-îngropate, fuseseră astfel eliminate prin intermediul unor sisteme constructive bine gândite, care să preia și să circule în mod natural masele de aer.

Singura problemă rămasă era cea a identificării unui arhitect dornic să se aventureze într-o asemenea

tentativă îndrăzneață. L-a găsit în persoana domnului Horia Țundrea, asistent la Facultatea de Arhitectură din Iași, care a înțeles încă de la prima vizită dorința beneficiarului, precum și potențialul terenului.

Au urmat studii de specialitate (geologice, topografice) și câteva luni de conceptualizare a proiectului, în urma cărora au rezultat câteva variante, din ce în ce mai evoluate și mai detaliate, apropiind visul de realitate. Odată stabilit însă partiul arhitectural și volumetria generală, proiectul a intrat în ceea ce urma să fie probabil cea mai dificilă etapă, aceea a calculelor structurale, coloana vertebrală ce putea susține propunerea și transforma-o în realitate. Provocarea cea mai mare la acest capitol a reprezentat-o acoperișul verde, a cărui greutate în acest caz o depășea pe cea a unui acoperiș normal, întrucât era compus din:

·         un strat structural de 25 cm (format din 15 cm de ceramică, pentru asigurarea ventilării, și 10 cm beton armat);

·         strat de termoizolație;

·         strat de hidroizolație;

·         cofraj suport pentru vegetație

·         substrat vegetal – pământ fertil

·         vegetație tip gazon

 

Cu totul, stratul de acoperiș variază între 30 și 50 cm grosime, asigurând protecția clădirii atât la intemperii, cât și contra pierderilor de căldura și energie. Calculele inițiale ale coeficientului global de izolare termică, din etapa de evaluare, au plasat construcția în clasa A de consum energetic, cel mai înalt calificativ conform grilei de evaluare.

Secretul construcției rezidă practic în alegerea și combinarea sistemelor convenționale cu cele inovative, astfel încât să fie eliminate toate problemele cu care s-ar putea confrunta în timp construcția:

-          structurale și seismice, datorită încadrării în zona cu risc a locației;

-          de drenaj și hidroizolare, pentru a preîntâmpina eventualele posibile infiltrații ce ar afecta nu doar fizic construcția, ci și calitatea locuirii prin umidificarea excesivă a aerului, apariția igrasiei etc.;

-          pierderile de energie, prin adăugarea de măsuri suplimentare de termoizolare (strat din material termoizolant și sistemul ceramic de ventilație, care să potențeze proprietățile fizice naturale ale maselor de pământ din lateral și de pe acoperișul casei.

 

Prototipul de casă pasivă rezultat este întregit de câteva ”trucuri” suplimentare, descrise chiar de proiectantul clădirii, As. Drd. Arh. Horia Țundrea: ”Acoperișul verde întregește simbioza volumului construit și închide circuitul «umbrelei», conferind eficiența energetică spațiului ce va necesita resurse minime pentru încălzire sau răcire datorită ventilației naturale, inerției termice conferite de pământul ce o protejează și, nu în ultimul rând, datorită aportului de energie solară de 20% rezultat din suprafața vitrată suficient de mare orientată spre sud-vest, cu posibilitate de obturare prin jaluzele exterioare rabatabile. Locuința protejată de pământ este un prototip menit să îndeplinească toate exigențele unui spațiu de locuit modern, confortabil și eficient în exploatarea sa. Poate reprezenta o reinterpretare a soluțiilor antice de locuire de tip bordei tradițional, desființând totodată fobia colectivă pentru spații parțial subterane, precum și imaginea acestora ca încăperi mici, umede și răcoroase unde lumina nu are acces în pondere suficientă. Mai mult decât atât, acest proiect își propune sa tragă un semnal de alarmă împotriva irosirii resurselor energetice în mod nejustificat și să facă totodată un apel la gândirea, proiectarea și executarea responsabilă a oricărei construcții moderne, luând în calcul fiecare element ce îi poate spori eficiența energetică și exploatându-l în mod inteligent pentru a specula un cost de exploatare redus sau chiar nul.” 

Exemplul ”casei hobbit” de la Iași ne arată faptul că posibilitățile, în special în acest punct al evoluției tehnologice din domeniul construcției ne sunt limitate numai de lipsa imaginației și de absența dorinței de inovație, cumulată cu temerile legate de sistemele constructive neconvenționale. Astfel de realizări, chiar și în domeniul privat, ne obligă să privim dincolo de limitele în care ne-am închis, atât ca beneficiari, cât și ca proiectanți, de multe ori. Ne oferă totodată o perspectivă a potențialului fabulos ce rezidă în cunoștintele simple ale trecutului, ancorate în principiile elementare ale naturii, atunci când sunt susținute de puterea tehnologiei prezentului, ajuntându-ne să construim un viitor mai curat, mai verde și mai sustenabil.

 

 

 

150 de ani alaturi de profesionistii in acoperisuri