Ursa

De la vechiul și banalul... lambriu

» Mansarde si acoperisuri | 09 ianuarie 2019

Ana Maria DabijaProf. Dr. Arh. Ana Maria Dabija
Unde se termină acoperișul și unde începe fațada? Sau invers. Dacă ne uităm la Muzeul Guggenheim din Bilbao, al arhitectului Frank Gehry, chiar nici nu știm. Sau la unele locuințe americane, canadiene sau din alte zone bogate în păduri: avem șiță pe fațadă sau scânduri pe acoperiș? Solzi de diverse dimensiuni și forme, din materiale diverse de la cele tradiționale la cele inteligente sau tributare tehnologiilor contemporane, amplasați pe fațade sau pe acoperișuri cu o lejeritate excepțională. O fi bine? O fi rău? E BINE.  Bineînțeles, dacă e... bine gândit, reprezentat și executat detaliul. De fapt, vorbim de sisteme care derivă din banalul și vechiul... lambriu; ceea ce-mi amintește: știați că lambriul a fost folosit în Franța secolului al XIV-lea?

Și de fapt, însuși lambriul e o aplicație particulară a unui principiu de finisaj interior (inițial): o suprafață din lemn pozată pe un schelet.

De aici evantaiul de soluții se deschide la pereți – lambriu – la tavanele din scânduri pe planșeu din lemn și la pardoselile din lemn (fie ele scânduri sau, ulterior, parchet), pe grinzișoare.

De fapt sistemele de învelitori din solzi diverși se subordonează în fond aceluiași principiu: o suprafață, de această dată discontinuă, dar astfel alcătuită încât să aibă și rezistență mecanică și rezistență la pătrunderea apei, susținută de o rețea de elemente care formează un schelet de susținere.

Pasul următor – al lambriului – este să-l dăm afară din casă, schimbând totodată și materialul pentru suprafață și, ulterior, materialul pentru scheletul de susținere.

Atunci când tehnologia de tăiere a pietrei a permis realizarea de plăci subțiri... a apărut ”lambriul” cu elemente din piatră de 2 – 3 cm grosime; când s-au produs panouri din tablă profilată... au apărut fațadele metalice și învelitorile din tablă ondulată sau cutată. Când s-au produs panouri din tablă de tip ”cutie”, scheletul s-a adaptat, pentru ca respectivele cutii să se poată agăța de schelet; când s-au putut realiza plăci din gresie porțelanată pentru exterior, au apărut fațadele cu finisaj ceramic. Piatra, fibrocimentul, plăcile de înaltă densitate, sticla, toate, așezate pe schelet coerent și ținănd seama de cerințele pe care le impune materialul de construcție în relație cu cerințele de mediu, și-au găsit pe rând loc în vastul domeniu al ”fațadelor cu alcătuire ventilată”.

Chiar sistemele de fațade vegetale sunt tot un caz particular de fațadă ventilată.

Lemnul, de la care am pornit, pentru exterior, trebuie tratat, pentru a rezista la intemperii.

Panouri mai mari sau mai mici, solzi diverși, din ceramică, piatră, metal, lemn, ciment, sticlă sau mase plastice se regăsesc și pe învelitori. Dacă ”scuturăm” bine de elemente specifice, ajungem tot la principiul suprafeței rezistente mecanic, ce descarcă pe un schelet de susținere.

Și, atât la fațade, cât și la învelitoare, funcțiunile pe care trebuie să le respecte alcătuirea sunt aceleași:

·         funcţiunea de protecţie a spaţiilor închise împotriva apelor meteorice

·         funcţiunea de protecţie higrotermică a spaţiilor închise

·         funcţiunea de protecţie acustică a spaţiilor închise

·         funcţiunea de luminare naturală a spaţiilor închise şi de contact vizual între acestea şi mediul exterior

·         funcţiunea de ventilare naturală a spaţiilor închise

·         funcțiunea de protecție împotriva propagării incendiului

 

Astăzi mai adăugăm o funcțiune, presați de cerințele de eficiență energetică și protecție a mediului planetar: funcțiunea de conservare și producere a energiei.

Despre acesta însă... cu altă ocazie.

150 de ani alaturi de profesionistii in acoperisuri