Despre acoperirea in terasa: intre functiune, moda si necesitate

Terase » Solutii Amenajare Spatiala | 10 noiembrie 2011   | Comentarii (0) | Voturi:0/5
Arh. Emil Ivanescu – Vicepresedinte OAR Bucuresti; Comisarul Anualei de Arhitectura Bucuresti

La o privire simplista si rapida, din punctul de vedere al clientului de arhitectura obisnuit, stilistica arhitecturala contemporana pare a fi impartita astazi in doua directii: o directie moderna, identificata de limbajul comun prin constructiile cubice, cu terasa, si a doua directie, clasica, identificata tot de gustul comun prin cladirile cu acoperire in sarpanta. Bineinteles, atunci cand identificarea este facuta asupra arhitecturii rezidentiale, a vilelor si a locuintelor, acest mod de gandire este foarte pregnant si categoric: locuintele in terasa sunt ca blocurile, sau, locuintele in terasa, moderne, sunt prea de fite si se vor demoda foarte repede; in schimb, locuintele cu sarpanta sunt mai valoroase fiindca sunt „traditionale” fiindca „apa curge cand ploua si nu sta”, sau fiindca „seamana casei bunicii”.
In realitate, o locuinta cu sarpanta este la fel de moderna ca si una cu terasa. Desigur, un asemenea exemplu are o acoperire ce difera foarte mult de modul comun in care se fac la noi astazi sarpantele – si intreg obiectul de arhitectura. Pentru inceput vrem sa specificam: modernitatea nu tine de modul de acoperire, ci de modul in care este gandit obiectul de arhitectura ca intreg, de la spatiu, la volum si pana la ultimul detaliu.
Despre modul in care arhitectura in sarpanta poate fi realizata in cel mai modern spirit posibil vom vorbi in alt articol. Acum am dori sa facem cateva specificatii obisnuite cu privire la acoperirea in terasa. Acestea reies destul de des din discutiile dintre arhitecti si clienti.

1. Acoperirea in terasa nu este sinonima cu planul orizontal. In realitate, o acoperire in terasa bine facuta are o inclinatie data de sapa de cel putin 3%, astfel incat apele meteorice sa se poata scurge fara probleme. In cazul zapezii, pe timp de iarna, exista solutii nu foarte scumpe de incalzire a placii, astfel incat zapada sa nu inghete si sa stagneze.

2. Acoperirea in terasa necesita o punere in opera foarte atenta, cu respectarea tuturor straturilor ce acopera placa de beton la exterior. Zonele netratate corespunzator pot genera in timp probleme foarte grave, cele mai uzuale fiind infiltratiile.

3. Acoperirea in terasa a aparut ca urmare a unei functionalitati necesare intr-un context urban accentuat. Atunci cand ai un teren destul de mic in oras si, respectand indicii urbanistici, il ocupi cu constructia la maxim, cel mai inteligent lucru este recastigarea gradinii, a spatiului verde anulat de constructie. In acest caz, terasa devine prilejul realizarii unor gradini suspendate spectaculoase.

4. Acoperirea in terasa nu este o inventie a modernitatii. Din contra, locuintele in terasa sunt unele dintre cele mai vechi forme de acoperire, fiind des intalnite in special in Orient. Intr-adevar, arhitectura modernismului Occidental (inceputul secolului XX) a impus pe scena arhitecturii mondiale acest tip de acoperire ca urmare a unor deziderate stilistice si functionale enumerate aici. Modernistii concepeau vilele-terasa cu acoperiri pe care se puteau face bai de soare sau se puteau amenaja gradini in mijlocul unor orase foarte dense. Mai tarziu, aceste caracteristici functionale au fost inlocuite de cele specific stilistice, ajungandu-se ca astazi acest tip de acoperire sa fie prost inteles ca un simplu act formal ce genereaza automat un anumit stil de arhitectura.
Ce am dori sa se inteleaga din acest scurt articol este ca terasa nu genereaza in mod automat un stil anume, iar alegerea unei astfel de acoperiri ofera obiectului de arhitectura facilitati pe care simpla sarpanta nu le poate oferi. Acestea se refera atat la infatisare, la design, cat si la functiune.

SINGURA REVISTA DE SPECIALITATE DIN DOMENIU