Ursa

ULTIMELE STIRI

Tendințele în mobilă, în lumina reflectoarelor BIFE-SIM 2017

BIFE – SIM, cel mai mare târg internațional de mobilă, ...

BIFE-SIM 2017 vă invită să descoperiți fascinanta lume a mobilei!

BIFE – SIM, cel mai mare târg internațional de mobilă...

FII DIFERIT! Alege acoperisul GERARD. Promotie pana la 31 iulie.

Final Distribution, importatorul  exclusiv in Romania a...

Novatik Slate si Novatik Wood – cele mai noi profile din portofoliul Final Distribution

Final Distribution, producatorul brand-ului Novatik, a lansa...



Fațada ventilată: concept, principii de funcționare și execuție, materiale, recomandări

Termoizolatii » Fatade | 10 aprilie 2016

Fatada bloc locuinte

Conceptul de fațadă ventilată,utilizat în România pe scară largă de mai puțin de două decenii, a fost reglementat cu doi ani în urmă printr-un normativ care stabilește materialele, structurile necesare și metodele de execuție ale acestora, astfel încât rezultatul să fie o construcție eficientă energetic și sigură la diversele provocări ale naturii sau activității omului (seisme, incendii, condiții meteo, poluare, diverse incidente etc.). Am selectat aici câteva fragmente din normativul NP 135 – 2013 care reflectă principiile de funcționare și elementele de bază care trebuie să fie familiare pentru oricine este implicat în realizarea fațadelor ventilate, dar ar fi bine să fie cunoscute și de către cei care își doresc să fie beneficiarii unor asemenea lucrări. Sunt aspecte simple, nu foarte tehnice, care au de asemenea rolul de a clarifica care sunt elementele de calitate identificabile, mizele lucrărilor și erorile de orice natură care pot apărea. Nu în ultimul rând, am dori să încurajăm utilizarea acestor sisteme, adoptate intensiv pe piețele țărilor dezvoltate, unde exigențele sunt mai ridicate.   

 

Fațada ventilată(sau fațadă cu alcătuire ventilată) este, conform definiției oferite chiar de către normativ, un sistem de fațadă în care una dintre componentele sistemului este prevazută cu o lamă de aer (slab sau puternic) ventilată natural. Lama de aer este amplasată între fața exterioară a stratului termoizolant și fața interioară a elementului de construcție aflat între stratul de aer ventilat și atmosfera exterioară (structură care poate fi sau nu termoizolată, fața exterioară putând fi opacă sau vitrată).

Lama de aer (sau stratul de aer) este un strat caracteristic al alcătuirilor ventilate de

fațadă care este în contact cu aerul exterior clădirii prin intermediul golurilor, fantelor,

decupajelor practicate în stratul de finisaj (componenta de protecție și finisaj) a

subansamblului de fațadă considerat. Poziția sa este între finisajul exterior și componenta

termoizolantă, în cazul pèreților-mantou, sau între componenta de protecție și finisaj și

componenta rezistentă (elementul suport). Rolul stratului de aer ventilat este în principal

acela de a asigura egalizarea presiunii vaporilor da apă între mediul exterior și alcătuirea

fațadei.

Pentru asigurarea și conservarea funcționalității fațadelor ventilate este necesar ca, la conceperea alcătuirii structurii acestora, să se țină seama de următoarele principii:

·         Se recomandă ca succesiunea straturilor, de la interior spre stratul de aer ventilat, să se facă în sensul creșterii permeabilității la vaporii de apă, respectiv al scăderii rezistenței la vapori de apă.

·         Se recomandă ca straturile care au o pondere importantă la rezistența termică a fațadei, să fie amplasate între spațiul interior al clădirii și stratul de aer ventilat, pe fața structurii peretelui orientată spre exterior.

·         Materialul termoizolant trebuie să:

-        aibă o conductivitate termică de calcul de maxim 0,050 W/(mK);

-        aibă rigiditatea corespunzătoare procedeului de fixare pe suport (după caz, lipire, fixare mecanică sau lipire si fixare mecanică);

-        aibă clasa de reacție la foc corespunzătoare reglementărilor tehnice în vigoare, în funcție de funcționalitate, regim de înălțime, tipul și natura straturilor de protecție etc.;

-        după caz, să permită aplicarea unor straturi de protecție (mecanică, ignifugă, hidrofugă, barieră antivânt etc.);

-        se recomandă să fie permeabile la vapori de apă;

-        se recomandă ca densitatea acestor produse să fie:

a) de cel puțin 15 kg/m3 – pentru produsele termoizolante cu procent ridicat de pori închiși;

b) deși densitatea produselor cu pori deschiși (de exemplu unele plăci din vată minerală sau vată de sticlă) este de cel puțin 20 - 30 kg/m3, de regulă, pe fațade se utilizează produse din vată minerală cu densitate mare, de 80 – 120 kg/m3 (să nu depășească 150 - 200 kg/m3). Fața în contact cu stratul de aer are de regulă aplicată o folie cu rol de barieră antivânt;

-        dacă este posibil, să aibă performanțe de absorbție acustică (caz in care stratul termoizolant poate să îndeplinească și funcțiunea de strat fonoabsorbant).

·         Stratul termoizolant sau stratul de protecție al stratului termoizolant trebuie să:

-        fie în contact direct cu stratul de aer ventilat;

-        fie amplasat pe fața stratului/structurii peretelui orientată spre exterior;

-        aibă aplicat pe fața produsului termoizolant stratul de protecție corespunzător tipului de produs (după caz, strat de protecție mecanică, hidrofugă, ignifugă, bariera antivânt etc).

·         Stratul de aer ventilat trebuie să:

-        aibă o grosime rezonabilă – minimum 40 mm, recomandat 50 mm - cu excepția pèreților din zidărie cu strat de aer, la care grosimea stratului de aer poate fi până la maxim 12 cm;

-        aibă găuri/fante puse în legatură cu atmosfera exterioară, amplasate la partea inferioară și superioară a fațadei, excepție făcând cazurile în care stratul/straturile amplasate între stratul de aer ventilat și exteriorul fațadei prezintă rosturi deschise sau perforații;

-        în cazul în care continuitatea pe verticală a stratului de aer ventilat este întreruptă din motive constructive (plăci în consolă, rigle de fixare a părții de structură a fațadei amplasate între stratul de aer ventilat și exterior etc.), ventilarea stratului de aer se face prin găuri/fante care vor fi amplasate la partea inferioară, respectiv superioară a suprafeței de fațadă delimitată de aceste elemente;

-        Suprafața totală a găurilor/fantelor de legătură a stratului de aer cu mediul exterior trebuie să fie de cel puțin 500 mm2/m de lungime de fațadă (se poate considera că o lungime de fațadă ventilată de 1 m corespunde unei secțiuni de strat de aer ventilat de cca. 20.000 mm2).

·         Straturile de aer care comunică cu atmosfera se clasifică în straturi de aer foarte slab ventilate natural, slab ventilate natural și bine ventilate natural, în conformitate cu normativul dedicat.

·         În alcătuirea fațadelor ventilate se vor realiza numai straturi de aer cel puțin slab ventilate, recomandabil straturi de aer bine ventilate.

·         Pe lângă caracteristicile termice (conductivitate termică, densitate aparentă) trebuie să se țină seama și de modul în care produsele respective, cu rol preponderent termic, răspund la alte cerințe: absorbție acustică, igienă, sănătate, protecție a mediului înconjurător, comportare la difuzia vaporilor, comportare sub acțiunea focului, caracteristici ecologice și durabile (materiale naturale, din surse regenerabile, produse cu costuri moderate de producție, transport, exploatare, post-utilizare, produse din materiale reciclate etc.).

 

Cele mai utilizate tipuri de subansambluri constructiv - tehnologice pentru realizarea componentei de protecție exterioară sunt:

1)     sistemele continue, în general sub formă de tencuieli umede pe dublaje termoizolante perforate sau cu caneluri, finisate cu tencuieli subțiri;

2)     sistemele discontinue:

-          placaje montate direct pe peretele suport;

-          prefabricate complexe, cu termoizolație și finisaj inclus (”vêtures” în franceză);

-          placaje subțiri din piatră cu fixare mecanică;

3)     subansambluri exterioare din zidărie cu alcătuire complexă.

 

Materiale uzuale pentru plăci și grosimile lor

 

Material

Grosime (mm)

Piatră natural (marmură, granit, calcar etc.)

15 ÷ 50

Piatră reconstituită (aglomerate cu rășini sintetice)

8 ÷ 12

Plăci ceramice – gresie porțelanată

8 ÷ 12

Prefabricate din similipiatră

11 ÷ 50

Prefabricate din beton

30

Plăci din tablă plană sau ambutisată – oțel vopsit

~ 4

Oțel corten

~ 6

Aluminiu

~ 6

Plăci din tablă profilată, cutată, ondulată – oțel

0,7 ÷ 1,2

Plăci din tablă profilată, cutată, ondulată - aluminiu

4

Elemente metalice liniare profilate

0,6

Panouri din tablă de aluminiu ambutisată sau cu schelet propriu

1 ÷  5

Panouri cu miez "fagure" și față din foi de tablă

3 ÷ 4,8

Lemn - solzi, scânduri plane

~ 6

Plăci eternit solzi, plane sau profilate – ondulate

4 ÷ 6

Fâșii și plăci din material plastic, plane sau ondulate

0,8 ÷ 1

Plăci din piatră subțire lipite pe miez metalic tip "fagure"

15 ÷ 25

Plăci/fâșii "sandwich" cu fețe metalice și umplutură din spume expandate (PUR, PEX, poliizocianurat etc.)

25 – 50 - 80

Plăci cu fețe metalice și miez polimeric și pe bază de hidroxid de aluminiu

3 – 4 – 6 - 8

Plăci laminate la presiune înaltă, din fibre celulozice și miezuri pe bază de rășini sintetice (HPL)

6 - 8 - 10

Sticlă de securitate – multistrat, armată

27

 

Din punct de vedere al solidarizării pe peretele / alcătuirea – suport, sistemele de fațade cu alcătuiri ventilate se pot clasifica în:

·        subansambluri cu componentă de solidarizare punctuală pe suport, rigidă (care permite reglaj pe cel mult o direcție); acest sistem cu fixare direct pe elementul de construcție, aparent sau mascat, cu mijloace mecanice (uzual dibluri expandate) este specific prinderii plăcilor de piatră naturală; se știe că sistemul de prindere locală a panourilor creează concentrații de eforturi în plăci, care pot conduce la deformări ale plăcilor din piatră naturală;

·        subansambluri cu componentă de solidarizare liniară pe suport, uni- sau bidirecțională (care permite reglaj pe două și trei direcții).

 

Scheletul de susținere poate fi din lemn, din metal (oțel sau aluminiu), ori mixt (lemn

și metal). Se recomandă ca acest schelet să fie detașat de suport prin modul de montare pe

piesele metalice locale, pentru a se putea prevedea termoizolație și în spatele acestuia.

 

Sistemele uzuale de prindere a plăcilor pe scheletul de susținere sunt următoarele:

·        cu șuruburi aparente, în cazul plăcilor cu grosime mică (plăci din aluminiu, plăci celulozice de mari dimensiuni), sau în cazul în care plastica arhitecturală pretinde ritmarea câmpului cu elemente punctuale, eventual strălucitoare (cap alămit, cromat etc. sau căpăcele de acoperire din metale tratate electrochimic);

·        cu șuruburi mascate, în cazul plăcilor complexe sau a celor profilate din tablă, cu lambă și uluc;

·        cu agrafeîn slițuri prevăzute în canturile plăcilor din piatră naturală, cu grosime mai mare de 2 cm;

·        cu piese speciale, fixate în patru puncte pe plăcile ceramice, care permit o prindere mascată pe schelet;

·        cu agrafe speciale, fixate pe schelet, aparente; agrafele, care susțin plăcile în patru puncte, generează un ritm specific pe fațadă; utilizarea lor este ceva mai frecventă decât a precedentelor, deoarece sistemul în ansamblu este sensibil mai ieftin; agrafele se fixează pe schelet, cu suruburi, după ce ”agață” câte două plăci.

Același sistem de prindere – asamblare poate fi promovat de mai multe firme specializate în producția de plăci ceramice, în cadrul unor sisteme de fațade ventilate proprii.

 

 

Din punct de vedere al tipului de montare a componentei de protecție și finisaj, există următoarele tipuri generice:

·        tip „caplama”, prin suprapunearea plăcilor sau fâșiilor - sistemul permite înlocuirea unei plăci deteriorate fără a afecta restul fațadei; sistemul de montare presupune schelet vertical sau bidirecțional, iar ca produse de finisaj se folosesc plăci și fâșii din prefabricate de ciment, plăci din fibrociment, solzi sau fâșii din materiale naturale (ardezie, lemn tratat etc.) sau unele tipuri de plăci ceramice;

·        tip „plan”- plăci alăturate sau îmbinate cu scopul de a realiza suprafețe mari aflate în același plan; montarea se face direct pe perete sau pe schelet, iar categoriile de produse pentru finisaj sunt diverse: plăci din piatră reconstituită, plăci din piatră naturală pe suport metalic "fagure", plăci din piatră artificială, nearsă, cu aspect de tencuieli decorative, plăci din piatră artificială, arsă, plăci din laminate celulozice realizate la presiune înaltă (HPL), plăci plane din tablă de oțel, vopsită, de aluminiu, lăcuită sau anodizată, oțel corten, plăci profilate din tablă de oțel, vopsită, din aluminiu, plăci și fâșii din PVC, plane și profilate, plăci și panouri sandwich cu miez din spume expandate între fețe metalice.

 

 

 

 

150 de ani alaturi de profesionistii in acoperisuri
BifeSim 2017