Ursa

ULTIMELE STIRI

Tendințele în mobilă, în lumina reflectoarelor BIFE-SIM 2017

BIFE – SIM, cel mai mare târg internațional de mobilă, ...

BIFE-SIM 2017 vă invită să descoperiți fascinanta lume a mobilei!

BIFE – SIM, cel mai mare târg internațional de mobilă...

FII DIFERIT! Alege acoperisul GERARD. Promotie pana la 31 iulie.

Final Distribution, importatorul  exclusiv in Romania a...

Novatik Slate si Novatik Wood – cele mai noi profile din portofoliul Final Distribution

Final Distribution, producatorul brand-ului Novatik, a lansa...



Fațada ventilată: tipuri de finisaje

Termoizolatii » Fatade | 13 iulie 2016

Fatada ventilata

Ni se poate întâmpla uneori să stăm în fața unei fațade (ba chiar să pipăim panoul) și să nu fim foarte siguri din ce este realizată – lucru firesc, întrucât aici se depun eforturi științifice considerabile, în special din direcția chimiei, dar și din metalurgie, industria lemnului, științele construcțiilor, geologie etc.. Vom apela din nou la Normativele pentru proiectarea fațadelor cu alcătuire ventilată care, chiar dacă nu ne dau siguranță completă asupra identificării, măcar ne sugerează la ce să ne așteptăm să găsim acolo
.

 

Finisaje cu plăci din piatră naturală (calcar, marmură, granit etc.).

Este necesar să fie cunoscute atât comportamentul sorturilor de piatră în contact cu exteriorul, precum și modul de comportare în legătură cu tipul de liant folosit.

Tipurile de roci utilizate în placaje cu montaj uscat (mecanic) sunt:

- eruptive (granit);

- sedimentare (calcare, gresii, travertin);

- metamorfice (marmură).

 

La alegerea unui tip de piatră naturală, trebuie să se țină seama de mai mulți factori:

-      rezistența la compresiune;

-      modul de rupere;

-      absorbția de apă;

-      coeficientul de dilatare termică (în general este cuprins între 4x10-6 și 9x10-6mm/(mm°C), în funcție de tipul de piatră considerat);

-      determinarea rezistenței în gaura de agrafare conform SR EN 13364:2002;

-      relația statică/dinamică în raport cu înălțimea de montaj a placajelor în sistemul cu prindere mecanică (ancorare, agrafare sau sistem mixt, la înălțimi mai mari de 10 m);

-      relația dintre rezistența mecanică a pietrei în gaura de agrafare cu rezistența mecanică a ancorei metalice și rezistența totală a ansamblului montat, în funcție de gradul de seismicitate adoptat (conform zonării seismice a României), cu acordarea unei atenții mărite la placajele obținute din roci cu stratificație evidentă (gresii, ardezii) sau la acelea cu o lineație evidentă;

-      celelalte componente ale sistemului trebuie să nu favorizeze fenomenul de ruginire a obiectelor metalice și difuzia ruginei spre exterior.

 

Înainte de alegerea unui tip anume, este obligatorie consultarea cu un specialist în domeniul placajelor din piatră naturală (geolog) pentru asigurarea că acel tip de placaj este corespunzător din punct de vedere tehnic.

Se recomandă adoptarea unor sortimente de piatră locală, dat fiind că experiența a dovedit că acestea se comportă mai bine în mediul din care provin, ele trebuind la rândul lor trecute prin tot procesul de caracterizare calitativă.

Grosimea acestor placaje este în general cuprinsă între 3,2 cm (marmură și granit) și 5,2 cm (calcare). Ea trebuie pusă în relație și cu lungimea și lățimea plăcilor: cu cât placa de piatră are suprafață mai mare, cu atât mai mare trebuie să fie și grosimea plăcii și măsurile de ancorare și siguranță trebuie să fi mai riguroase.


Scheme prefabricate fatade
 

Finisaje din prefabricate de beton

Abandonate în România, prefabricatele de beton pentru fațade există pe piața internațională. Imitând piatra naturală sau cu finisaj din mozaic, aceste sisteme reprezintă o alternativă la placajele din piatră naturală, mult mai scumpe.

 

Finisaje din fibrociment

Plăcile realizate din ciment (40%), apă (12%), piatră de var și eventual fibrociment reciclat (11%), precum și un material fibros, în general preluat din industria textilă, și care are rol de stabilizator dimensional (5%), reprezintă o posibilă opțiune pentru un tip de plăci incombustibile. Produsul, conținând circa 30% aer în pori, este etanș la apă, dar permeabil la vapori, permițând reglarea microclimatului încăperii.

 

Produse pe bază de argilă arsă

Generic, tipurile de produse din ceramică, utilizate la fațade, sunt:

1.     Țigle pentru fațadă.

2.     Plăci ceramice pentru fațade de mari dimensiuni, cu calități superioare.

3.     Corpuri ceramice (uneori cu materiale fibroase incluse, pentru tratamente acustice).

Acestea trebuie să reziste la intemperii (cicluri îngheț - dezgheț) și să aibă o absorbție de apă de sub 3%.

4.     Cărămizi pentru zidăria aparentă.

Plăcile și țiglele ceramice au performanțe superioare în ceea ce privește comportarea sub acțiunea agenților de mediu și a șocurilor mecanice, precum și game dimensionale mult mai variate (până la 1,20 m x 1,20 - 1,60 m).

 

Finisaje din lemn

Lemnul folosit în alcătuirea fațadelor ventilate poate fi:

1.     Sub forma unor alcătuiri tradiționale (siță, șindrilă sau draniță);

2.     Sub formă de scânduri suprapuse sau îmbinate, pentru a împiedica pătrunderea apei; scândurile pot fi prelucrate mecanic prin frezare sau prin alte procedee, fie pentru a realiza elementele de îmbinare, fie cu rol decorativ;

3.     Sub formă de plăci din furniruri suprapuse sau din plăci din furnir ce au ca suport plăci din fibre celulozice.

Caracteristici ale sistemului de montare:

- schelet vertical sau bidirecțional, de obicei din lemn tratat fungicid și împotriva umezelii, pentru primele două tipuri de finisaje ;

- pe schelet metalic, cu prinderi ascunse sau aparente, pentru finisajele din a treia categorie.

Prinderea elementelor din lemn se realizează mecanic cu șuruburi sau cuie, aparente sau mascate. Elementele din lemn se tratează prin lăcuire sau vopsire, pentru a rezista la intemperii, iar rosturile sunt închise, dar nu etanșe.


Scheme finisaje din lemn si metal pentru fatade
 

Finisaje din metal

Acestea pot fi realizate din foi de tablă de oțel sau aluminiu (plană sau profilată), sau din panouri (tip ”cutie”). Componenta de finisaj poate avea ca metal de bază în compoziție aluminiu, oțel, cupru sau zinc, poate fi un aliaj de metale (de exemplu: aluminiu, oțel și cupru, oțel și cupru, zinc, cupru și titan etc.); poate fi de asemenea un finisaj metalic perforat de tip rețea („mesh”).

Profilele metalice de finisaj pot fi realizate din foi de tablă (plană sau profilată), sau din panouri (tip ”cutie”) și permit dispunerea orizontală, verticală sau combinată și realizarea de suprafețe rotunde, convexe sau concave.

Oțelul utilizat este cel obișnuit, protejat anticoroziv prin vopsire sau prin procedee chimice, ori oțel corten (care oxidează, stratul de oxid constituind protecția, iar culoarea suprafeței în contact cu mediul fiind ruginie). Este posibilă astfel alegerea unor profile ce permit procesul de patinare, care duce la modificarea culorii în timp (1 – 4 ani).

Grosimile uzuale ale tablei sunt cuprinse între 0,4 și 4 mm, în funcție de tipul de material și de modul de prelucrare al acestuia. Grosimea scade în cazul elementelor profilate și de tip ”cutie”, rigiditatea plăcilor fiind asigurată de geometria lor.

Există profile metalice speciale, cum ar fi cele destinate îmbinării ferestrelor, piese de colț, piese pentru atic sau soclu etc..

Fațadele metalice perforate tip rețea răspund unor cerințe multiple: protejează contra vânturilor puternice, constituie elemente de protecție solară și asigură suport pentru diverse proiecte publicitare sau din domeniul artelor vizuale. Geometria de împletire a firelor de oțel-carbon este extrem de variată, creând efecte optice specifice, cu grade diferite de transparență sau opacitate.

Pentru montarea finisajelor metalice este necesară prevederea unor console din ancore de schelă încă din faza de proiect.

 

Finisaje din plăci de sticlă

Panourile din sticlă pentru placarea fațadelor cu alcătuire ventilată sunt realizate din sticlă stratificată, cu montaj ascuns pe șine metalice. Stratul intermediar din material plastic ce se află între foile de sticlă poate fi colorat sau imprimat cu diverse imagini. Ca alternativă, panourile din sticlă pot fi înlocuite cu panouri fotovoltaice așezate pe o placă de bază compozită din sticlă cu rășini.

 

Finisaje din PVC

PVC-ul este folosit în general ca înlocuitor pentru lemn, imitând atât aspectul, cât și modalitățile de fixare sau așezare și îmbinare. Diferențele principale față de lemn sunt stabilitatea dimensională și independența față de factorii climatici. Elementele din PVC nu necesită întreținere pe parcursul perioadei de funcționare și pot fi reciclate.

 

Finisaje din materiale compozite

Materialele compozite pot fi clasificate astfel:

a.     după natura materialelor.

-      materiale compozite metal-metal;

-      materiale compozite metal-ceramic;

-      materiale compozite metal-polimer;

-      materiale compozite ceramic-polimer;

-      materiale compozite polimer-polimer;

b.     după modul de aranjare a materialelor:

-      materiale compozite cu particule

-      materiale compozite cu fibre

-      materiale compozite laminare

 

Materialele care pot alcătui structura compozitelor pot fi:

a) fibre diverse cum ar fi fibrele sintetice, de sticlă, de carbon, lemnoase, metalice;

b) materiale celulozice;

c) lemn sub formă de placaje, plăci aglomerate;

d) metale ca Ni, Co, Al, Cr, Ti, W, Ta, Zr, Mo;

e) mase plastice.

 

Materialele din categoria panourilor metalice cu miez din mase plastice pot fi formate din:

a)     Fața superioară cu grosimi între 0,3 și 9 mm:

-      oțel prevopsit 0,4 mm microcutat

-      aliaj EN AW-5005A (AlMg1) / Al 3105 H22

-      tablă galvanizată vopsită

-      tablă perforată din oțel vopsit în câmp electrostatic RAL

-      cupru

b)     Folia protectoare

-      strat acrilic

-      dublă lăcuire pe bază de fluorină (fluorocarbon PVdF)

-      2 sau 3 straturi PVdF 70%, Kynar 500 sau HQP

-      tablă galvanizată vopsită

-      poliester (25μm) / PVDF (27μm)

c)     Miez cu grosimi între 45 și 80 mm

-      poliester compozit armat cu fibre de sticlă

-      hârtie celulozică impregnată cu rășini termo-stabile (fenolice și melaminice) și presată la prese de înaltă presiune (10 Mpa=100Kg/cm2), la temperatură ridicată (150°C)

-      poliuretan expandat de densitate înaltă

-      vată minerală bazaltică, densitate 100 - 120 kg/m3

-      spumă poliuretanică, densitate 38 - 42 kg/m3

-      polietilenă, tip LDPE 0,92 (g/cm³)

-      umplutură de polimeri minerali

-      fagure aliaj AIMn (EN AW-3003)

-      spumă poli-izocianurată rigidă

-      polistiren (Neopor)

d)    Fața inferioară cu grosimi între 0,07 și 9 mm

-      oțel prevopsit 0,4 mm nervurat fin (pas 50 mm) / oțel prevopsit 0,6 mm neted

-      tablă de oțel vopsit în câmp electrostatic RAL

-      folie de aluminiu

-      aliaj EN AW-5005A(AlMg1) / Aliaj (AlMg), H42 / Al 3105 H22

-      tablă galvanizată vopsită / oțel zincat

 

 

Finisaje din laminate de înaltă densitate HPL

Acestea sunt plăci de dimensiuni mari, montate pe schelet uni- sau bidimensional, cu prinderi aparente sau mascate. Se dilată la umiditate ridicată și se contractă la umiditate scăzută, de aceea este necesară prevederea, prin proiect, a posibilității de mișcare a plăcilor (rosturi, garnituri).

 

Finisaje textile

Reprezintă unul din cele mai noi sisteme, fațadele din membrane imper-respirante, care se lipesc pe suport și asigură protecție împotriva agenților meteorici și radiațiilor UV, ca și transparența și aspectul de bază. Sunt realizate din PVC sau politetrafluoroetilenă (PTFE).

 

Fațade cu zidărie aparentă și strat de aer ventilat

În punerea în operă a acestui tip de fațadă, alegerea corectă a cărămizilor și mortarelor este deosebit de importantă. Pentru a evita decolorări sau pătări ulterioare ale fațadei, se recomandă cărămizile arse la o temperatură de peste 1000°C, compușii chimici utilizați la producerea carămizilor fiind difuzați compact în toată masa materialului. La astfel de fațade, în general, defectele apar datorită alegerii incorecte a mortarelor sau a cărămizilor nepotrivite pentru condițiile climatice specifice sitului. Pentru a asigura o ventilare optimă, se recomandă asigurarea a minim 7500 mm² (de spațiu gol) la fiecare 20 m² de fațadă. Acest lucru se realizează fie prin prevederea unor goluri protejate împotriva insectelor și pasărilor, fie prin utilizarea unor carămizi cu goluri. Pentru a realiza fluxul de aer necesar ventilării, poziționarea golurilor respective se face atât la partea superioară, cât și la partea inferioară, în acest caz asigurându-se și scurgerea apei, în cazul în care aceasta a pătruns în interior.

 

Finisaje din sisteme vii

Finisajele din sisteme vii se împart în două categorii:

1) Pereți vii (living walls): sisteme de structuri susținute pe fațadele clădirilor în care sunt fixate containere cu mediul de creștere și plante. Se pot asimila fațadelor cu alcătuire ventilată, date fiind componentele sistemului.

2) Fațade verzi (green facades): fațade pe care se ridică plante cățărătoare. Aceste plante au rădăcinile în solul spațiului de lângă clădire și sunt susținute de structuri pe cabluri sau grile.

Mediile de creștere pot fi tradiționale sau hidroponice (care permit cultivarea plantelor fără sol).

 

Mediile de creștere:

1.     Substrat în vrac

Se introduc săculeți cu substrat de creștere în compartimentele containerului, containerele fiind în general realizate din cutii din inox, membrane geotextile și incluzând sisteme de irigare; pentru condițiile geo-climatice din România, această soluție nu se recomandă, deoarece, în urma unui cutremur, există riscul de a se împrăștia pământul. Aceste sisteme solicită atenție la întreținere: nu se prevăd în locuri cu public (se usucă și curge pământul), trebuie înlocuit substratul în vrac la 1 an (în interior) și 2 ani (în exterior), nu se prevăd la înălțimi mai mari de 2,5 m.

2.     Substrat din saltele

În general sunt realizate din fibre (iută) sau din împâslituri naturale. Plantele se înlocuiesc la un interval de circa 5 ani, deoarece rădăcinile colmatează saltelele. În general, trebuie prevăzut un sistem de udare a plantelor, independent, care mărește costurile de construcție și întreținere.

3.     Substrat structural

Sunt module produse de firme specializate, cu dimensiuni variate, în funcție de tipul de plante (inclusiv grosimea elementelor) în care se controlează diferite caracteristici, ca de pildă valoarea pH-ului sau cantitatea de apă. Durata de viață a acestor module poate ajunge și la 15 ani. Sunt sisteme recomandate pentru zone cu vânturi puternice, zone seismice, pereți cu înălțime mare.

4.     Mediile de creștere hidroponice

Este vorba despre o metodă de a crește plante utilizând soluții de apă cu nutrienți. Specific acestei metode este faptul că plantele nu cresc în substraturi cu pământ. Nu înseamnă că plantele cresc în mediu exclusiv apos, ci că rădăcinile stau în soluția cu agenți nutrienți, aflați într-un mediu inert (perlit, vermiculit, vată minerală,
150 de ani alaturi de profesionistii in acoperisuri
BifeSim 2017