Ursa

ULTIMELE STIRI

Tendințele în mobilă, în lumina reflectoarelor BIFE-SIM 2017

BIFE – SIM, cel mai mare târg internațional de mobilă, ...

BIFE-SIM 2017 vă invită să descoperiți fascinanta lume a mobilei!

BIFE – SIM, cel mai mare târg internațional de mobilă...

FII DIFERIT! Alege acoperisul GERARD. Promotie pana la 31 iulie.

Final Distribution, importatorul  exclusiv in Romania a...

Novatik Slate si Novatik Wood – cele mai noi profile din portofoliul Final Distribution

Final Distribution, producatorul brand-ului Novatik, a lansa...



Gala și premiile Concursului Anualei de Arhitectură București 2017

» Mansarde si acoperisuri | 13 septembrie 2017

 

Joi, 22 iunie, a avut loc Gala Anualei de Arhitectură București 2017, eveniment major pentru arhitecți, cu o dublă semnificație de această dată: au fost premiate cele mai bune proiecte înscrise în concursul de arhitectură și, în plus, a fost inaugurat noul sediu al OAR București din strada Sfântul Constantin nr. 32, numit Casa Arhitecturii, loc de întâlnire pentru toți cei interesați de o dezvoltare armonioasă a Capitalei.

 

Anuala de Arhitectură București 2017 a ajuns la ediția a XV-a și a fost organizată, ca de fiecare dată, de Filiala Teritorială București a Ordinului Arhitecților din România. Tema acestei ediții este ”RESURSE – construind responsabil”, iar manifestarea se desfășoară în două perioade ale anului: 29 mai - 30 iunie 2017 și 6 octombrie – 10 decembrie 2017, în spațiul public al Capitalei. Revista noastră a fost prezentă atât la gală, cât și la principalele evenimente ale manifestării, fiind distribuită gratuit participanților.

 

Premiile Concursului AAB2017

 

Secțiunea Arhitectura Locuinței - categoria locuințe individuale

Premiu: O casă vagon în București – Arh. Mihai Duțescu

Nominalizări:

-          Locuințe E+MS – Arh. Elena Stoian (a primit Premiul Wienerberger

-          Casa Racoviță - Arh. Corina Dindăreanu

 

Secțiunea Arhitectura Locuinței - categoria locuințe colective

Premiu: Imobil rezidențial în București, Str. Londra – ADNBA

 

Secțiunea Arhitectură civică și corporate

Nominalizare: Clădire de birouri Ștefan cel Mare – Lauster & Radu Arhitecți

 

Secțiunea Arhitectură, conversie și reabilitare

Premiu:La Firul Ierbii – spațiu pentru dezbateri și inițiative civice – Wolfhouse Productions

 

Secțiunea Arhitectura spațiului interior - categoria amenajări efemere
Premiu:Triaj – Atelier Ad Hoc

Nominalizări:

-          Amenajare Art Safari 2017 – IC Studio & VNBIA

-          Camera mea Frigorifică – Arh. Irina Moscu

-          GB_SIS/ Istorii MonuMentale – Arh. Justin Baroncea

Secțiunea Arhitectura spațiului interior - categoria amenajări non-efemere
Premiu:Kane World Food Studio – Arh. Bogdan-Nicolae Ciocodeică

Nominalizări:

-          Twominutes coffee shop – pandapanda, Arh. Ștefan Păvăluță

-          Real is Surreal – arh. Mario Kuibuș

 

Secțiunea Viziuni și cercetări prin arhitectură - intervenții și experimente de arhitectură

Premiu:Shrinking Cities. Orașe românești în declin - Asociația IDEILAGRAM / IDEOGRAM STUDIO

Nominalizări:

-          Industria Bumbacului » Industrii creative - Wolfhouse Productions

-          Centrul Comunitar Tei – studioBASAR

 

Secțiunea Viziuni și cercetări prin arhitectură – carte de arhitectură

Premiu: Arhitectură și urbanism în România anilor 1944-1960: constrângere și experiment – Arh. Irina Tulbure

Nominalizări:

-          Kenneth Frampton, Arhitectura modernă: o istorie critică

 

 

Juriul concursului a fost format din arhitecți de prestigiu din țară și străinătate:

·         Pentru primele cinci secțiuni: Arh. Alexandru Beldiman (România) - Președintele Juriului, Arh. Pierre Hebbelinck (Belgia), Arh. Dean Lah ( Slovenia), Arh. Ivan Kroupa (Cehia) și Arh. Köllő Miklós (România).

·         Pentru secțiunea a VI-a (Cercetări și viziuni prin Arhitectură, cu cele 3 categorii): Arh. Georgică Mitrache (România) – Președintele Juriului, Arh. Oana Simionescu (România), Arh. Tiberiu Bucșă (România).

 

În cadrul Anualei de Arhitectură au fost acordate de asemenea:

-         Premiul Președintelui Filialei OAR București, câștigat de volumul București. Arhitectură. Un ghid adnotat, autori: Mariana Celac, Octavian Carabela și Marius Marcu-Lapadat

-         Premiul Beneficiarului de Arhitectură, vizând buna comunicare arhitect – client (atribuit Muzeului Național de Artă Contemporană – proiectul Triaj).

.

Premiile Publicului vor fi atribuite în luna decembrie 2017, prin intermediul evenimentului ”Arhitecturi pe bicicletă” (desfășurat în octombrie) și a votului online al proiectelor pe site-ul www.anuală.ro. Evenimentul „Arhitecturi pe bicicletă” este realizat pentru a încuraja atât programul de mobilitate urbană, cât și realizarea unor trasee ghidate de arhitectură contemporană în București, adresate publicului larg, folosind bicicleta. La sfârșitul fiecărui traseu, vizitatorii vor fi invitați să voteze obiectivele preferate. Votul online va reprezenta numărul de accesări pe www.anuală.ro, însumat cu numărul de like-uri al proiectelor.

 

Detalii actualizate puteți obține permanent accesând:

www.anuala.ro

www.facebook.com/anuala.arhitectura

sau scriind peadresa: contact@oar-bucuresti.ro

 

 

Povestea unei case, povestea unei familii

Clădirea Casei Arhitecturii, noul sediu al OAR București, a fost construită în anii 1927-1928 de către Anton Pădureanu, director al „Direcției Păduri și Vânătoare” din cadrul Ministerului Agriculturii, pentru familia sa, soția Ana și cei 3 copii - Georgeta Melania, Mircea și Virgil. Construcția a fost ridicată în curtea familiei Georgescu, părinții Anei Pădureanu. În 1938, Anton Pădureanu a murit, casa rămânând soției și celor 3 copii; în anul 1948, aici mai locuia doar Ana Pădureanu (copiii fiind căsătoriți și plecați de acasă), împreună cu 3 chiriași introduși de noul regim comunist, fără acceptul proprietarei. În acest an a revenit în casă și Georgeta Melania Pădureanu, căsătorită Puricescu, împreună cu noua ei familie: soțul Alexandru Paul (fost judecător „burghez”, la acea dată muncitor pe șantier la Sovrom Construcții) și cei 2 copii, Alexandru Nicolae și Cristiana Ana Florica, toată familia înghesuită într-o singură cameră.

Casa, care nu fusese naționalizată la început, a fost fost naționalizată ulterior ”pentru interes public”: construirea Operei Naționale București. Din fericire, arhitecții urbaniști din acea vreme au avut obiecții asupra amplasamentului și au decis construirea Operei ceva mai departe, spre Piața Elefterie (inaugurarea a avut loc în 1954). Casa a rămas totuși naționalizată, redobândirea ei de către moștenitori în perioada postdecembristă însemnând ani de memorii, cereri și audiențe la Primăria Generală a Bucureștiului. A mai scăpat odată de la naționalizare și demolare în anii 1958-1959, când s-a construit liceul Cervantes și a fost naționalizată o parte din curte, precum și casa familiei Georgescu din acea zonă. Atunci, familia a avut și un mic noroc (dacă se poate spune așa): în casa ce urma a fi demolată locuiau 3 urmașe ale familiei Georgescu, 3 surori (din cele 6) ale Anei Pădureanu. Acestea au făcut schimb de locuință cu chiriașii din casa care astăzi este sediul OAR București, chiriașii primind locuințe în blocuri nou construite. ”În casă a rămas aceiași înghesuială, dar măcar eram în familie. Apoi casa s-a liberat treptat pe măsură ce vârstnicii plecau în lumea celor drepți, iar cei tineri pe la căminele lor nou întemeiate”, povestesc membrii familiei. În anul 1968 au murit atât ultima titulară inițială, Ana Pădureanu, cât și cel care a avut grijă de casă, Alexandru Paul Puricescu. Ulterior, au dispărut pe rând și ceilalți urmași: Virgil (1997), Mircea (2004) și Georgeta Melania (2007). În 2007, moștenitorii existenți și apăruți au constatat că sunt prea mulți pentru o casă așa mică și au hotărât vânzarea. În orice caz, din anul 1948 și până la vânzarea din 2013, casa a fost locuită, întreținută și reparată de familia Puricescu. Periodic, a mai locuit aici și Virgil Pădureanu.

Transformarea unei locuințe într-o clădire cu birouri, acțiune aflată încă în derulare, a presupus câteva schimbări din perspectiva funcționalităților și compartiementării. Încăperile de bază au rămas aceleași, dar au fost realizate lucrări de consolidare, câteva recompartimentări cu pereți de gips-carton, finisajele au fost refăcute cu materiale noi, de calitate. La subsol fusese o bucătărie (neutilizată de ceva vreme), o spălătorie, precum și o pivniță pentru lemne, din vremurile când încălzirea se făcea cu sobe cu lemne (ulterior, prin anii 1950, a fost introdusă instalația de gaze). Podul era de asemenea un spațiu neutilizat, fiind folosit doar pentru uscarea rufelor, deși din construcție a fost prevăzut cu înălțimea necesară pentru a fi mansardat. În deceniile de proprietate incertă, locatarii nu au avut posibilitatea de a construi acolo niște camere de locuit, deși ar fi fost necesare. Acoperișul, acum complet reabilitat, are o învelitoare de titan-zinc fălțuit și ferestre de mansardă moderne, valorificându-se forma generoasă, cu rupere de pantă, a șarpantei. Toate spațiile acestea sunt acum utilizate sau în curs de reabilitare pentru a li se da o funcționalitate conform noii destinații. ”Cu siguranță, recopartimentările au fost făcute în funcție de necesitățiile unor spații de birouri - număr de birouri, număr de ocupanți pentru fiecare birou în parte, numărul necesar de grupuri sanitare conform normelor etc.”, arată domnul Andu Puricescu, urmaș al familiei care a avut în proprietate clădirea. ”Sunt foarte mulțumit de aspectul fațadei, care nu a fost modificat de loc și a rămas cel original”, încheie domnia sa.

 

Mansarda Casei Arhitecturii

Conform proiectului realizat de Arh. Iulia Stanciu, vechiul pod al casei din strada Sfântul Constantin nr. 32 fost redimensionat și masardat, câștigându-se un spațiu amplu, prețios pentru funcționalitatea clădirii, dar păstrându-se forma originală a acoperișului, cu pantă în două ape. A fost turnată o placă de beton deasupra ultimului etaj (iar planșeul a fost completat cu o structură metalică în zona scării), a fost refăcută șarpanta de lemn, s-a realizat termoizolarea, iar o parte din structura acoperișului a fost lăsată aparentă spre interiorul mansardei. Pentru iluminarea naturală a acestui spațiu, au fost concepute numeroase deschideri: lucarne pe panta inferioară a acoperișului, iar pe panta superioară, cu înclinație foarte mică, au fost poziționate ferestre de mansardă Velux. Astfel, mansarda este luminată optim pe durata întregii zile - o lumină caldă, plăcută, atenuată de lemnul aparent al tâmplăriei care acoperă și golul ferestrei. Datorită atmosferei create, este, după noi, cel mai atractiv spațiu al întregii clădiri, prietenos și potrivit comunicării, optim pentru a fi folosit de arhitecți pentru întâlniri diverse sau expuneri de proiecte. Ferestrele de mansardă cu ramă de lemn se potrivesc perfect ambianței rustice create cu ajutorul acestor structuri aparente, în care lemnul este pus în valoare prin excelență. Chiar dacă panta superioară este mică, fereastra de mansardă Velux este recunoscută pentru etanșeitatea ei și cu siguranță va face față intemperiilor. 

Pentru învelitoare a fost aleasă o tablă de titan-zinc de nuanță gri grafit de la Rheinzink, montată la începutul acestui an de partenerul tradițional al acestui producător în România, Valcon Roofs. Este un tip de montaj pe șipcă, la care au fost respectatate lățimile fâșiilor de tablă, cu opritor de zăpadă în partea de sus și sistem pluvial la streaină, din același materiale. Firma Valcon Roofs este cunoscută de branșa arhitecților pentru execuțiile de o complexitate ridicată, inclusiv pe segmentul restaurărilor de acoperișuri ale unor clădiri monument de arhitectură, având în portofoliu numeroasele lucrări monumentale (Palatul BCR, Palatul de Justiție, Palatul Culturii din Iași, Biserica Sf. Gheorghe Nou din București și multe altele). Cromatica și textura materialului pentru învelitoare, modul de fălțuire și liniile generale conturează un acoperiș bine proporționat în raport cu restul clădirii, care își păstrează aerul interbelic. Streașina și pazia din lemn băițuit, cu o serie de modele rectangulare, aduc un plus de eleganță fațadei ornamentate cu elemente neoromânești la nivelul cornișelor și balcoanelor. Pe fațada dinspre stradă a fost amplasată o placă comemorativă a arhitectului inițial al clădirii, Florea Stănculescu, un pasionat al stilului. Chiar dacă, la momentul redactării acestui articol, lucrările de interior nu erau încheiate, suntem convinși că rezultatul final va fi unul de referință, potrivit destinației actuale a imobilului: Casa Arhitecturii.

150 de ani alaturi de profesionistii in acoperisuri
BifeSim 2017