Ursa
Construct Expo 2018

Grădini urbane pe acoperiș

Terase » Acoperisuri Verzi | 07 martie 2018

 

Ioana Mircea, Urbanist Peisagist
ioanaalexandramircea@yahoo.com

Lumea actuală este un loc al contrastului, în care se regăsesc extremele spectrelor în aproape toate domeniile, iar arhitectura și urbanismul nu fac nici ele excepție. Orașele moderne variază ca peisaj între o puternică expansiune orizontală în teritoriu și cucerirea înălțimilor, prin construcții și ansambluri care de care mai îndrăznețe, direcția lor optimă de dezvoltare rămânând încă un subiect deschis, supus dezbaterii din multiple unghiuri. Cel mai cunoscut și mai intens abordat este, probabil, cel al sustenabilității.

 

Este o tematică de actualitate, ce pune în balanță potențialul de dezvoltare, în raport cu resursele necesare atingerii acestuia și posibilele neajunsuri cauzate prin procesul de dezvoltare, precum epuizarea resurselor, poluarea peste capacitatea de regernerare a mediului etc. Una dintre soluțiile care au luat naștere ca urmare a încercării de reducere a impactului antropic în zonele urbane a fost acoperișul verde, care, în mod paradoxal, mărește suprafața utilizabilă din cadrul orașului, fără a reduce din teritoriul disponibil. Având în vedere suprafața finită a unui oraș și a zonelor dezirabile din cadrul său, acoperișul verde permite parctic recuperarea capitalului imobiliar sacrificat prin construcții, înlocuind suprafața verde de la sol cu o alta, similară ca dimensiuni, ce poate avea multiple întrebuințări.

Practic, denumirea de acoperiș verde este una relativ generică, atribuită acelei categorii de lucrări care utilizează potențialul șarpantelor și teraselor ca spații decorative sau funcționale, ”înverzindu-le” cu diverse tipuri de vegetație. În cei circa 55 de ani de când au început să fie implementate, acoperișurile verzi au ajuns să îmbrace numeroase forme ce au generat categorii distincte prin vegetația aleasă și funcționalitatea dorită.

 

Există câteva criterii majore în funcție de care aceperișurile verzi pot fi împarțite, generând o clasificare a acestora.

Forma acoperișului le împarte în:

-         șarpante înverzite(acoperișurile verzi care prezintă o pantă mai mare de 15 grade, în cele mai multe cazuri necirculabile);

-         terase-grădini, acoperișuri plate, cel mai adesea circulabile, cu vegetație mult mai variată și de înălțimi variabile; pot prezenta elemente construite și, așa cum sugerează numele, pot acomoda funcțiuni diverse, ca și o grădină amenajată la sol.

Tipul de vegetație ales le împarte în:

-         acoperișuri verzi extensive, cu vegetație de mică înălțime: cu plante ierboase, iarbă grasă (sedum), graminee decorative și perene cu flori;

-         acoperișuri verzi intensive, cu vegetație bogată de varii dimensiuni și specii, putând acomoda chiar și arbori sau arbuști.

Modul de utilizare a acoperișului, cu alte cuvinte funcțiunea sa principală, le împarte în:

-         acoperișuri verzi utilitare – șarpantele și terasele înverzite pentru beneficiile de hidro- și termoizolare pe care le prezintă, precum și cele de purificare a aerului;

-         acoperișuri verzi decorative – categorie în care intră cu precădere șarpantele înierbate cu o bună vizibilitate și terasele circulabile cu trasee reduse de promenadă;

-         acoperișuri verzi funcționale – terasele grădini, cu spații de relaxare, promenadă, activități sportive etc.;

-         acoperișurile verzi productive – terasele grădini în care predomină plantele de cultură: legume, zarzavaturi, plante aromatice și mirodenii etc.

 

Ultima categorie este relativ recentă și constituie un subiect foarte actual de dezbatere, în special în legătură directă cu permaculturile și agricultura hidroponică. Așa cum susțin unele voci, pe lângă avantajele mai sus menționate, acoperișurile verzi productive, sau grădinile urbane la înălțime, pot fi o soluție pentru creșterea volumului recoltelor, cu impact asupra crizei de alimente, în special în metropolele suprapopulate.

Mergând pe principiul sustenabilității, acoperișurile verzi cu plante de cultură pot fi cu adevărat soluția mult căutată pentru orașe, reducând nevoia de import și traseele de transport pentru produse. În același timp, este încurajată micro-economia locală, iar producătorii la scară redusă pot fi încurajați să promoveze produse cu specific local, cultivate ecologic, la prețuri acceptabile.

Astfel de grădini urbane pot deveni în timp centre de interes pentru comunitate, atrăgându-i membrii către activități cu rol educativ, pentru toate categoriile de vârste. Singurul contra-argument ridicat pe această temă a acoperișurilor verzi productive se referă la gradul de poluare din metropolele urbane, ce poate afecta în timp calitatea legumelor astfel cultivate. Totuși, deși este o observație și o îngrijorare validă, marea majoritate a orașelor nu sunt atât de poluate încât să nu fie posibilă implementarea unor asemenea soluții. Din nefericire, exact metropolele cărora le-ar fi extrem de utilă o asemenea abordare, adică cele cu probleme legate de suprapopulare și malnutriție, sunt cele mai puțin potrivite din punct de vedere atmosferic, din cauza poluării.

Subiectul acoperișurilor verzi productive este însă unul ce captează din ce în ce mai multă atenție în întreaga lume, chiar și în România. Compania Kaufland, de exemplu, a lansat proiectul intitulat în mod simpatic ”Grădinescu”, prin care se doreștea realizarea unor grădini urbane în diversele spații aferente magazinelor sale, precum parcări, spații reziduale și acoperișuri. Inițiativa nu are un scop comercial. Realizată împreună cu Institutul de Cercetare în Permacultură din România, se dorește a fi o experiență educativă și de activitate intracomunitară, punând la dispoziția doritorilor spațiile de cultură, urmând ca aceștia, sub îndrumarea unor experți în domeniu, să își cultive singuri produsele. Spațiile de cultură pot fi folosite și de școlile și grădinițele din zonă în scop educativ.

Primul acoperiș verde de acest gen a fost realizat în cursul anului 2017 la magazinul din Bd. Bucureștii Noi și are o suprafață de peste 2.000 mp, urmând să mai fie amenajate încă două grădini urbane similare.

Deși în stadiu incipient de dezvoltare, grădinile urbane par a fi o soluție de viitor pentru rezolvarea mai multor probleme urbane legate de calitatea mediului, dar și de natură socială sau economică. Mai mult,   pot ajunge, de ce nu, o nouă activitate recreativă, cu un rezultat productiv și foarte pozitiv.

 

150 de ani alaturi de profesionistii in acoperisuri