Ursa

ULTIMELE STIRI

COILPROFIL a preluat denumirea celui mai puternic brand din portofoliu: METIGLA

Compania belgiană Coilprofil și-a schimbat din această va...

BIFE-SIM 2018 în casă nouă!

BIFE-SIM, cel mai important târg internațional dedicat ind...

Viitorul construcțiilor și tendințe în amenajări la Construct-Ambient Expo 2019

Romexpo redefinește târgurile Construct Expo și Ambient E...




Refacerea acoperișului și amenajarea unei mansarde – situații și etape

Mansarde » Structuri | 09 ianuarie 2019

 

Podul unui acoperiș înclinat sau terasa de deasupra blocului au devenit spații valoroase, în marile orașe și nu numai; lupta pentru spațiu, cu eforturi financiare cât mai atent gestionate, se dă atât în cazul proiectelor noi, cât mai ales pentru clădirile existente, integrate în peisajul urbanistic sau într-un mediu rustic în care ne străduim să profităm la maxim de ceea ce avem la dispoziție. Situațiile de pe șantier pot fi diferite, în funcție de vechimea clădirii, de sistemul constructiv existent, de modul în care putem interveni cu materiale și tehnologii noi, care cresc valoarea construcției. O altă căutare permanentă este economisirea energiei, pentru care merită să ne orientăm către cele mai ofertante sisteme. Ferestre de mansardă, acoperișuri verzi, soluții moderne de consolidare și conservare a zidăriei, a elementelor vechi de tâmplărie, compartimentări ușoare – toate reprezintă oportunități pentru arhitect, constructor, beneficiar. Acestea au fost incluse în Ghidul privind reabilitarea utilitară și funcțională a acoperiurilor la clădirile existente, indicativ GP 122-2014, din care v-am selectat câteva aspecte importante.

 

Reabilitarea utilitară și funcțională a acoperișurilor și spațiilor aferente acestora la clădirile existente poate fi definită ca realizarea de lucrări de reconstruire, modificare, extindere, modernizare și/sau consolidare a acoperișurilor existente, în scopul creșterii calității arhitecturale, structurale și funcționale, cu respectarea legislației aplicabile în vigoare.

Lucrările de reabilitare pot viza atât structura acoperișului și învelitoarea, cât și realizarea de spații noi, precum mansarde, terase circulabile și terase verzi. Pentru pante ale acoperișului de peste 50% (puțin peste 26°), sunt asigurate condiții tehnice avantajoase pentru amenajarea de mansarde la nivelul podului existent, ceea ce nu se poate realiza pentru pante de sub 50%.

O miză majoră, pentru ca reabilitarea să poată fi numită funcțională și utilitară, este creșterea eficienței energetice a clădirii, în concordanță cu cerințele de reglementare urbanistică a localității, stabilite prin documentațiile de urbanism și regulamentele aferente acestora.

În cazul în care reabilitarea acoperișului și a spațiilor aferente acestuia implică intervenții la structura de rezistență și/sau majorarea încărcărilor statice și dinamice, este obligatorie expertizarea tehnică privind rezistența mecanică și stabilitatea întregii construcții (structură și elemente nestructurale), iar în cazul amenajării podurilor existente ca mansarde se impune expertizarea tehnică privind securitatea la incendiu, precum și auditul energetic al acestora.

O reabilitare a podului poate fi o excelentă ocazie de a elimina materialele vechi, degradate, deseori solicitante pentru structura construcției și surse pentru degradarea în continuare a acesteia. Tot în această etapă se pot face consolidări, înlocuiri și reproiectări ale instalațiilor, o regândire a modului de a utiliza spațiul existent. Pentru clădirile cu valoare arhitecturală, desigur, se dorește păstrarea în procent cât mai ridicat a vechilor materiale, dar aceasta nu exclude conservarea lor cu soluții moderne. Iar acolo unde arhitectura existentă nu este o miză, se poate gândi o modificare a întregii clădiri prin intervenția asupra acoperișului.

 

Tipurile de clădiri existente ale căror acoperișuri și spații aferente acestora pot fi reabilitate utilitar și funcțional sunt:

·        Clădiri civile cu regim mic și mediu de înlțime (maxim P+4E), cu acoperișuri cu pantă sau tip terasă;

·        Clădiri civile cu regim mediu și mare de înălțime (peste P+4E), cu acoperișuri cu pantă sau tip terasă;

·        Clădiri civile din domeniile administrație, comerț, sănătate, cultură, învățământ, sport, turism etc., cu acoperișuri cu pantă sau tip terasă;

·        Clădiri industriale și agro-zootehnice cu acoperișuri tip terasă sau cu pante reduse (5%÷20%).

Trebuie menționat că la primele 3 tipuri de clădiri rolul reabilitării poate fi și cel de majorare a capacității funcționale a acestora, iar la toate tipurile de clădiri se pot prevedea și suprafețe plantate (acoperișuri verzi), instalații de producere a energiei din surse regenerabile etc.

 

În practică, pot fi întâlnite diverse situații particulare, sisteme constructive, care țin de tipul clădirii al cărei acoperiș trebuie reabilitat sau modificat. Iată-le pe cele mai frecvente:

 

·        Clădiri cu pereți din zidărie calculați numai pentru sarcini gravitaționale (pereți doar portanți, din perioada în care nu apăruseră reglementările privind proiectarea seismică a construcțiilor), realizate de regulă până în anii 1950, având:

-       pereți portanți din zidărie de cărămidă plină presată având, în general, grosimea de 1½ cărămizi la pereții exteriori și de o cărămidă la pereții interiori;

-       planșee cu grinzi și scânduri din lemn și plafon ușor din tencuială pe trestie sau șipci din lemn (în special la ultimul nivel) sau planșee cu plăci și grinzi din beton armat;

-       acoperișuri în pantă, cu pod și învelitoare pe șarpantă din lemn, mai rar acoperișuri tip terasă.

 

·        Clădiri cu pereți structurali din zidărie întărită cu centuri din beton armat, calculați numai pentru sarcini gravitaționale (construite în general în anii 1950 – 1963), având:

-         Pereți portanți din zidărie de cărămidă plină presată întărită (grosimea de o cărămidă la pereții interiori și 1½ la pereții exteriori ), cu centuri și stâlpișori din beton armat;

-         Planșee cu plăci și grinzi din beton armat sau planșee cu grinzi și podină din lemn;

-         Acoperișuri în pantă, cu pod și învelitoare pe șarpantă din lemn, precum și acoperișuri tip terasă.

 

·        Clădiri cu pereți structurali din zidărie întărită, cu stâlpișori și centuri din beton armat, calculați atât pentru sarcini gravitaționale, cât și pentru sarcini seismice, realizate în special după 1963, având:

-         Pereți structurali din zidărie de cărămidă (plină sau cu goluri verticale), ori din blocuri din BCA, întăriți cu stâlpișori și centuri din beton armat, având grosimea pereților exteriori stabilită pe considerente de izolare termică;

-         Planșee realizate aproape în exclusivitate cu plăci și grinzi din beton armat;

-         Acoperișuri de tip terasă și mai rar de tipul celor cu pante, cu pod și învelitoare pe șarpantă din lemn, metal sau beton.

·        Clădiri cu stâlpi și grinzi din beton armat, realizate de regulă până în anul 1950, calculate numai pentru sarcini gravitaționale, în general clădiri cu un număr relativ mare de niveluri (P+5E÷P+8E), având:

-         Planșee din beton armat;

-         Acoperiș tip terasă sau acoperiș tip terasă combinat cu un acoperiț cu pantă și cu învelitoare.

 

·        Clădiri în cadre din beton armat, realizate de regulă în perioada 1950-1963, calculate pentru sarcini gravitaționale și orizontale (ex: vânt), având:

-         cadre din beton armat dispuse în special pe direcția transversală, cu umplutură din zidărie de cărămidă;

-         planșee cu plăci și grinzi din beton armat.

 

·        Clădiri etajate cu structura din beton armat, realizate după anul 1963, calculate pentru sarcini gravitaționale și pentru sarcini seismice și având, de regulă, 5-10 niveluri, alcătuite din:

-         cadre spațiale din beton armat sau/și pereți structurali din beton armat;

-         planșee cu plăci și grinzi din beton armat;

-         acoperișuri în special de tip terasă, cu scurgeri interioare și mult mai rar acoperișuri de tipul celor cu pante mari, cu pod și învelitoare pe șarpantă din lemn, metal sau beton (numai în cazul clădirilor cu max. 5 niveluri).

 

·        Clădiri cu structură din metal sau mixtă (beton și metal), caracteristice de regulă clădirilor industriale.

 

Reabilitarea podului

În funcție de tipul planșeului peste ultimul nivel și de raportul expertizei tehnice/audit energetic,

lucrările de intervenții asupra podului, presupun, de regulă:

·        Pentru podul existent din acoperișul unei clădiri la care ultimul planșeu este din lemn:

-         desfacerea și îndepărtarea pardoselii și umpluturii (zgură, nisip etc.) aflate între grinzișoarele/grinzile planșeului;

-         desfacerea și îndepărtarea plafonului (realizat din scânduri sau cu tencuială pe șipci, trestie și/sau rabiț);

-         realizarea tuturor componentelor tehnico–funcționale ale planșeului cu structura consolidată sau cu structură nouă, după caz, inclusiv a unui acces în viitoarea mansardă (dacă nu există);

-         consolidarea, după caz, a șarpantei acoperișului și/sau reconfigurarea acesteia, în concordanță cu partiul de compartimentare/amenajare funcțională a mansardei;

-         executarea în învelitoarea existentă a golurilor pentru elementele de iluminare și ventilare, precum și montarea acestora și a instalațiilor și echipamentelor necesare;

-         repararea și finisarea învelitorii existente, sau desfacerea acesteia pentru repararea/refacerea suportului său (astereală, căpriori, pane) și executarea unei învelitori noi, prevăzute cu toate dotările necesare;

-         montarea, după caz, pe învelitoare a unor sisteme pentru producere de energie din surse regenerabile;

-         realizarea sub învelitoare a unui sistem termoizolant și fonoizolant;

-         realizarea compartimentării funcționale a spațiului mansardat nou creat, a plafonului, a instalațiilor și finisajelor acestuia.

 

Toate elementele din lemn aferente planșeului și acoperișului vor fi ignifugate și tratate cu produse biocide.

 

·        Pentru podul existent din acoperișul unei clădiri la care ultimul planșeu este din beton armat (monolit sau din elemente prefabricate):

-         desfacerea și îndepărtarea pardoselii și/sau a umpluturii aflate peste planșeul din beton armat, inclusiv a instalațiilor electrice;

-         realizarea tuturor componentelor tehnico–funcționale ale planșeului, cu structura, după caz, consolidată în concordanță cu soluția de compartimentare/amenajare a mansardei;

-         realizarea accesului din ultimul nivel existent în viitoarea mansardă;

-         reabilitarea învelitorii existente ca în situația prededentă;

-         realizarea sub învelitoare a unui sistem termoizolant și fonoizolant;

-         realizarea compartimentării funcționale a spațiului mansardat nou creat, a instalațiilor și finisajelor acestuia.

 

Realizarea mansardei

 

În funcție de raportul expertizei tehnice/audit energetic, lucrările de intervenții presupun, de regulă:

·        Pentru podul din acoperișul unei clădiri la care planșeul peste ultimul nivel este din lemn sau din beton armat(monolit sau din elemente prefabricate):

-         desfacerea și îndepărtarea învelitorii și a structurii acoperișului existent (șarpantă pe scaune sau ferme) sau dacă structura acestuia este în bună stare și este avantajos din punct de vedere tehnic și economic, liftarea întregului ansamblu (șarpantă și învelitoare) până la o cotă dată și repoziționarea provizorie la noul nivel;

-         reabilitarea planșeului din lemn sau a planșeului din beton armat conform prevederilor de la amenajarea podului, inclusiv asigurarea accesului și circulației verticale;

-         realizarea structurii de închidere perimetrală și de compartimentare în soluția stabilită, pe structura suport;

-         în cazul în care șarpanta acoperișului și învelitoarea au fost îndepărtate, realizarea unei noi structuri de acoperiș și a unei noi învelitori, inclusiv montarea elementelor de iluminare/ventilare, toate în corelare cu soluția de compartimentare stabilită;

-         pe învelitoare se pot prevedea sisteme de producere a energiei din surse regenerabile;

-         realizarea sub învelitoare a unui sistem termoizolant și fonoizolant;

-         realizarea amenajărilor interioare, a instalațiilor, plafonului și finisajelor.

 

·        Pentru acoperișul existent prin renunțarea la soluția cu pod, șarpantă și învelitoare și realizarea unei terase circulabile sau a unei terase verzi:

-         desfacerea și îndepărtarea învelitorii și a șarpantei acoperișului existent;

-         reabilitarea planșeului din lemn, sau a planșeului din beton armat sau elemente prefabricate din beton armat, inclusiv asigurarea accesului și a circulației verticale;

-         realizarea sistemului perimetral de protecție al viitoarei terase (atic, atic cu balustradă etc.);

-         realizarea, conform reglementărilor tehnice în vigoare în domeniu, a funcționalității terasei sau a zonei de terasă (circulabilă și/sau plantată): sistemul de dirijare, de preluare și de evacuare a apelor pluviale (inclusiv evacuarea de siguranță-preaplin), respectiv sistemul termohidroizolant;

-         realizarea stratului de uzură a circulației pe terasă și/sau a structurii aferente spațiilor verzi ale acesteia;

-         realizarea instalațiilor necesare și finisajelor.

 

 

Va urma

 

150 de ani alaturi de profesionistii in acoperisuri