Ursa

Scările – secrete ale mansardelor și podurilor transformate în spații locuibile

Mansarde » Solutii de amenajare spatiala | 22 ianuarie 2020

 

Pentru amanajarea unei mansarde, fie că aceasta este prevăzută prin proiect, fie că este vorba de un pod care poate fi transformat într-un spațiu util, există de bună seamă multe lucrări de executat, de la consolidări și compartimentări la instalații și finisaje. Dintre toate, esențiale ni se par asigurarea luminii și ventilației naturale, respectiv asigurarea unui acces comod și sigur către mansardă, cu autorul unei scări bine proiectate și executate, construite de la zero sau prin redimensionarea/refacerea celei existente. Dacă pentru iluminare și ventilație beneficiarii pot opta pentru soluțiile Velux, despre care am scris în edițiile precedente, pentru scări am discutat cu un reputat reprezentant al branșei montatorilor, domnul Gheorghe Predescu, proiectant și executant care ne-a indicat, în cadrul unui interviu, principalele aspecte de care trebuie ținut cont atunci când trebuie să asigurăm accesul către mansardă.

 

Pentru mansardarea unui pod se folosesc foarte mult scările rotunde, în spirală. Care sunt avantajele lor?

Scări pentru mansardă nu sunt doar cele în spirală, la care se gândesc cei mai mulți, e drept. Se fac și cu alte forme și dimensiuni, de regulă în variante balansate. Important este locul de amplasare al scării de mansardă, care se alege în funcție de acoperiș, pentru că nu poți proiecta sosirea scării în partea de jos a pantei acoperișului, din motive evidente. Avantajul scării spiralate este că, în cazul caselor existente, se decupează într-un singur loc planșeul, iar în general ocupă mai puțin spațiu. Dacă beneficiem și de cooperarea unui arhitect, vom ajunge la cea mai bună soluție. Scara trebuie să fie confortabilă, iar în acest caz trebuie gândită special pentru spațiul locuibil de sus. Multe poduri au scări rezemate, ceea ce nu ne ajută pentru a obține confortul. Într-adevăr, există un trend ascendent pentru reamenajarea podurilor care, înainte, erau doar zone destinate depozitării sau uscării rufelor și nu se bucurau de o atenție specială.

 

Preferați să lucrați scări cu structură din lemn sau din metal?

Ambele - fie lemn sau metal, e la fel de bine. Se întâlnește destul de des varianta scării din metal ca structură, aceasta rămânând aparentă, iar treptele scării sunt din lemn, fără contratrepte; este o variantă foarte uzitată. Ca montaj, eu sunt adeptul unei duble prinderi - cu adezivi speciali în primă fază, dar recomand și prindere mecanică. O scară implică reponsabilitate – siguranță, soliditate, rezistență. Daca se desprinde o treaptă... riscurile sunt mari, desigur. Totuși,ca procent, pot spune că două din trei lucrări pentru mansardare presupun scări pe structură din lemn.



 

Betonul nu este o variantă potrivită?

În clădirile vechi de la noi, am întâlnit deseori și scări cu structură din beton, spre deosebire de ceea ce întâlnim în străinătate, unde lemnul este principalul material. Din punctul meu de vedere, cea mai bună scară este totuși cea din beton, placată apoi cu lemn. Am avut o mulțime de asemenea comenzi, cea mai amplă acum câțiva ani, o comandă specială – treaptă, balustradă, contratreaptă, decorațiuni – totul din lemn. Noi lucrăm mult cu trepte de parchet stratificat, iar suportul din beton ne este de mare ajutor în acest sens.

 

Care sunt tendințele momentului pentru casele noi și ce exigențe trebuie să îndeplinească scările moderne?

Depinde de context. De regulă, scările din clădirile noi au structură din lemn și metalică. Avem acum în lucru, de exemplu, în zona Măgurele – Bragadiru, un complex rezidențial cu toate etajele mansardate, iar accesul se face cu scări pe structură din lemn și metal. Se poate spune că scările din beton sunt din ce în ce mai puțin solicitate.

 

Ce recomandări speciale aveți pentru beneficiarii unor atare lucrari de transformare a podurilor în case existente?

În primul rând, să fie atenți la amplasarea scării. Dacă ai o casă cu scară prevăzută deja, beneficiezi în mod cert și un anumit spațiu. Dacă nu, este de preferat să nu se spargă foarte mult planșeele, pentru a nu afecta structura imobilului Apoi, trebuie ținut cont de raportul dintre înălțimea și lățimea treptei, care ne dau și panta scării. Maximele ajung la 40 de grade, dar am avut scări și la unghiuri de urcare de 45 de grade, care sunt deja abrupte și lipsite de confort. Foarte important este să se țină cont și de traficul preconizat, iar în acest sens vom alege tipul de lemn. Eu recomand în general stejarul, un lemn accesibil la noi, comod și aclimatizat la variațiile de umiditate și temperatură din țara noastră. Dacă se va urca scara măcar o dată pe zi, este clar recomandat stejarul. Daca traficul este mai mic, se poate opta și pentru brad sau alt lemn rășinos. Până la urmă, luăm în calcul și raportul dintre cost și utilitate. Durabilitatea unei scări din stejar este egală deseori cu durata de viață a construcției, dacă scara este întreținută corespunzător. De aceea, indic întotdeauna beneficiarilor să facă periodic mentenența cu lac – trebuie să menționăm că uzura unei scări este destul de mare, mult peste cea a unei pardoseli. De asemenea, beneficiarii trebuie să fie atenți la dimensionarea suficentă a lățimii scării – să aibă măcar 1 m lățime, sau 80 cm, dar nu 60 cm, cum am mai întâlnit. Iar prezența balustradei este obligatorie, pentru siguranță.

Mai sunt și câteva reguli de bun simț: lemnul este degradat în ritm rapid de încălțăminte, cu tocurile respective, mizeria adusă pe picioare de afară, umiditate. Este esențial să te ștergi pe picioare când intri în casă, chiar să folosești altă încălțăminte pentru interior.

 

Ce reguli vi se par importante la dimensionarea treptelor?

Respectarea calculelor este importantă, după formule care asigură confortul și siguranța, mai ales că în prezent proiectarea ne este mult ușurată de programe pe computer. Introduci datele necesare în calculator și îți rezultă exact datele tehnice ale scării. În general, înălțimea pasului este de minim 15 cm și maxim 19 cm - ideal ar fi deci 17 cm. Lățimea se determină astfel încât piciorul să calce cu cel puțin 80% din talpă pe treaptă. Trebuie notat că la urcare este relativ ușor, poți călca și pe jumăte din talpă, iar balustrada te ajută; mai complicat este la coborâre, de aceea proba se face mereu la coborâre, și nu la urcare. 

În cazul locunțelor particulare nu există normative care sa impună ceva, se merge pe recomandări și pe bun simț. Normele sunt obligatorii doar la scările de instituții, unde se impune minimum 1,5 m lățime, pe ideea că trebuie să existe spațiu pentru ca unul să urce și altul să coboare simutan.

 

Care sunt cele mai solicitante aspecte la construirea unei scări de mansardă?

Decuparea planșeului mi se pare cea mai mare problemă. Apoi, există limitele impuse de construcție, de structură, care poate fi din lemn, cărămidă sau beton. Dacă este beton, ai o structură mai bună, în care te poți ancora. La grinzile din lemn e o problemă să te încadrezi între ele, pentru că uneori ai doar 60 cm deschidere…

La pod se mai întâlnește o particularitate: scara de supantă. Noi nu realizăm decât scara, nu și caroiajul  supantei din lemn, care este sarcina dulgherului. Locul de scară trebuie însă pregătit când ajungem noi acolo, și ne putem implica inclusiv în finisarea lemnului, pentru că totul trebuie să aibă un aspect uniform. Dar eu sunt de părere că fiecare meseriaș trebuie să-și facă treaba lui. Dacă de exemplu este vorba de scări de acces pe acoperiș, pentru chepeng, montatorul de acoperișuri este cel responsabil să le monteze, mai ales că există variante standardizate în comerț.

 

Cât durează realizarea unei scări?

Realizarea unei scări, în atelier și montajul final pe teren, poate dura o lună, mai mult sau mai puțin. Pentru noi este important să folosim eficient timpul, nu avem niciodată doar o scară în lucru; acum, de exemplu, avem trei proiecte în paralel.

 

150 de ani alaturi de profesionistii in acoperisuri