În cei peste 70 de ani de utilizare ca material termoizolant, spuma poliuretanică rigidă a fost optimizată permanent, astfel încât, în prezent, este considerată absolut sigură pentru construcții. Totuși, este un material mai puțin cunoscut pe piața din România, iar cele mai frecvente întrebări din partea beneficiarilor vizează comportamentul în caz de incendiu, gestionarea condensului și emisiile de compuși organici volatili. Vom răspunde în continuare la aceste întrebări.
Este spuma poliuretanică ignifugă?
Dacă atunci când a fost inventată spuma poliuretanică era inflamabilă, degaja fum când lua foc și forma picături arzânde, cea performantă folosită azi, precum cea de la Isoterm, este mult mai sigură, fiind încadrată în clasa B2, conform standardului DIN 4102 (are o inflamabilitate normală, precum lemnul ignifugat și alte materiale de construcții uzuale) sau clasa E conform standardului Euroclass; indicativul d0 semnifică faptul că, în caz de incendiu, nu se formeză picături arzânde, cel puțin în primele zeci de minute de la declanșarea incendiului. Chiar și așa stând lucrurile, termoizolațiile cu spumă poliuretanică pot obține o rezistență mai mare la foc prin câteva metode uzuale, precum:
- Placarea spumei: orice material amplasat între două alte materiale încadrate în clasa A, va fi automat încadrat în aceeași clasă; spre exemplu, dacă vom aplica la un acoperiș metalic spumă poliuretanică și vom placa la interior cu gips-carton rezistent la foc, în acest caz întreg sistemul (tablă, spumă, gips-carton), va fi încadrat la clasa A de reacție la foc.
- Aplicarea unei vopsele ignifuge: peste spuma poliuretanică se poate aplica o vopsea poliuretanică ignifugă, ce poate rezista la foc timp de 30 de minute.
Prețul izolației cu spumă poliuretanică este dat, printre altele, de calitatea și cantitatea ignifugantului. Pentru a-și eficientiza costurile, unii aplicatori folosesc spuma din clasa F, care ia foc ușor și arde puternic. Verificați clasa de reacție la foc menționată în fișa tehnică și chiar pe recipiente! Gândiți-vă dacă, pentru un preț cu 5 – 10 % mai mic, merită să vă transformați casa într-o bombă cu ceas, gata să ia foc de la cea mai mica flacără.
Cum evită spuma poliuretanică formarea condensului?
Într-o construcție, condensul apare pentru că există diferențe de temperatură între mediul interior și mediul exterior, între camere, între ambient și instalația sanitară sau cea termică etc. În aceste zone cu diferențe de temperatură se afla totdeauna elemente ale structurii de rezistență, compartimentări, ferestre și planșee, componente metalice – într-un cuvânt punți termice prin care se produc transferuri de energie, devenind locurile unde apa condensează. Cea mai eficientă metodă pentru a evita acest lucru este o termoizolare performantă și completă, care să acopere toate punțile termice, iar suprafețele interioare să aibă temperaturi relativ egale cu cele ale
aerului, în mod constant. Izolația continuă cu spuma poliuretanică este singura metodă care poate asigura o acoperire completă, pătrunzând în cele mai mici spații ale construcției.
Construcțiile moderne, certificate nZEB, sunt perfect etanșe și au un sistem de ventilație eficient, cu recuperare de caldură și este de dorit ca termoizolațiile să aibă un rol minim în transferul de aer dintre interior și exterior, pentru că acest fenomen ar scădea eficiența energetică a casei, iar transportul vaporilor de apă ar însemna formarea de condens. De aceea, se recomandă de regulă poziționarea unor bariere de vapori către interiorul locuibil. Spuma poliuretanica cu celulă închisă este impermeabilă la apa lichidă și vapori, iar la spuma poliuretanică cu celulă deshisă se recomandă utilizarea unei membrane cu rol de barieră de vapori. Ambele variante de spumă au un rol termoizolant considerabil, eliminând diferențele majore de temperatură, pierderile de căldură și existența punților termice.
Exemplu: Într-o construcție cu o temperatură interioară medie de circa 22°C și o umiditate relativă a aerului de circa 65 %, vom vedea că temperatura punctului de rouă va fi de 15,2 °C. Prin urmare, dacă în casa respectivă vom avea o suprafață cu temperatura mai mică de 15,2 grade, acolo există un risc major de apariție a condensului. Pentru a evita acest lucru, este necesar fie să creștem consumul de energie, fie să evităm pierderile de căldură prin termoizolare continuă – metoda a doua este mult mai puțin costisitoare și mai prietenoasă cu mediul.
Asigură spuma poliuretanică un aer interior sănătos, fără VOC?
Unele informații vehiculate pe internet sunt neactualizate sau puse în circulație cu intenții răuvoitoare, ceea ce ar putea deturna consumatorul de la alegerea unor produse cu adevărat avantajoase. Cea mai mare parte a timpului nostru (cam 90%) ne-o petrecem în interiorul clădirilor – locuințe, birouri, spații comerciale etc. Prin urmare, avem nevoie de un mediu sănătos, lipsit de acei compuși organici volatili (VOC) cu efect negativ dovedit asupra organismului uman. Toate produsele folosite în construcții trebuie să îndeplineasca anumite norme naționale și europene din aceasta perspectivă, iar spuma poliuretanică nu face excepție.
Spuma poliuretanică utilizata de Isoterm îndeplinește standardul internațional ISO 16000-9, precum și normele naționale aliniate la standardele Comisiei Europene, în privința emisiilor de VOC, inclusiv de formaldehidă. Conform unui studiu făcut în Germania, dupa standardul AgBB, spuma poliuretanică are cele mai mici emisii de VOC, în medie de 100 de ori mai mici decât alte materiale termoizolante, unele considerate ecologice, precum celuloza, ca sa nu mai vorbim de vată minerală sau polistiren. De asemenea, în urma testărilor, nu au fost determinate alte substanțe sau emisii cancerigene, toxice sau variante derivate ale acestora. Nu în ultimul rând, data find structura spumei, pe suprafața acesteia nu poate să apară sau să se dezvolte mucegaiul, deci nu exista riscul îmbolnăvirii din acest motiv.
Discuția pe acest subiect a început de la falsa problemă a componentei MDI. Este adevărat că, la obținerea spumei poliuretanice, se folosește un izocianat, difenilmetan-diizocianat (MDI), care este cancerigen. Aceasta substanță se folosește în numeroase alte domenii – la producția de vopsele și adezivi, la barele de protecție auto, anumite componente de mobilier sau finisaje sintetice pentru amenajări ș.a.m.d. Totuși, acest compus chimic se consumă integral în cadrul procesului de formare a spumei, ceea ce înseamna că, după stabilizarea acesteia, izocianatul nu mai există ca atare. Exista un risc de sănătate, dar numai la formarea spumei – de aceeea, aplicatorii folosesc măști de protecție cu filtru de carbon, iar după aplicare se recomandă aerisirea pentru cel puțin 24 de ore a spațiului abordat, până la uscarea completă a materialului.
Isoterm România
Tel.: 021 9031
E-mail: contact@isoterm.ro
https://isoterm.ro