Lemnul lamelar încleiat, cunoscut și ca „glulam” (glued laminated
timber) sau „lamstock” (laminated stock), este un tip de produs din
lemn, folosit pentru construcție, compus din mai multe straturi de lemn
lipite între ele.Lemnul lamelar încleiat, cunoscut și ca „glulam” (glued laminated
timber) sau „lamstock” (laminated stock), este un tip de produs din
lemn, folosit pentru construcție, compus din mai multe straturi de lemn
lipite între ele.Lemnul lamelar încleiat, cunoscut și ca „glulam” (glued laminated timber) sau „lamstock” (laminated stock), este un tip de produs din lemn, folosit pentru construcție, compus din mai multe straturi de lemn lipite între ele.
Rezultatul este un material deosebit de stabil dimensional, durabil și rezistent la umezeală, tocmai datorită modului în care este conceput.
Mai multe bucăți de lemn devin una singură prin lipire și laminare, având diverse forme, inclusiv curbe – ceea ce este greu de obținut din lemn obișnuit.
Astfel se obțin structuri (stâlpi, grinzi etc. ) utilizabile la orice tip de construcții, cu deschideri relativ mari, și care pot fi asamblate prin metode clasice – șuruburi, elemente metalice.
Acestea, împreună cu elasticitatea intrinsecă a lemnului lamelar și greutatea redusă, au drept rezultat un comportament optim în caz de seisme.
Fără defecte
Avantajele utilizării pe scară largă a lemnului lamelar încleiat sunt legate în primul rând de resurse, acest produs putând fi obținut din lemn de calitate mai scăzută, din care sunt eliminate defectele (nodurile) și dintr-un material considerat regenerabil – lemnul. Studiile recente au arătat că la fabricarea lemnului lamelar încleiat se folosește mult mai puțină energie decât la beton sau oțel, ceea ce îl face un produs ecologic. Aceeași rezistență obținută din oțel implică un consum de energie de 6 ori mai mare.
Un alt avantaj este faptul că pot fi obținute grinzi mult mai lungi decât cele din truchi de copac întreg, fiind folosite la deschideri mai mari pentru acoperișurile clădirilor, fără stâlpi intermediari. Deoarcere în procesul de sortare a lamelelor din lemn se elimină defectele importante, rămân doar imperfecțiuni minore care sunt distribuite uniform în masa materialului, ceea ce înseamnă o rezistenţă superioară. Întrucât elementele unei asemenea structuri pot avea dimensiuni dintre cele mai variate (inclusiv foarte mari), se poate vorbi și despre o eficiență a execuției – rapiditate și folosirea redusă a uneltelor, care în fond sunt cele uzuale.
Nu în ultimul rând, se poate vorbi despre o foarte bună rezistență la umiditate, ceea ce recomandă materialul pentru utilizarea în spații umede, de exemplu piscine.
Un material nu chiar nou…
Deși sunt percepute încă drept materiale revoluționare, primele structuri din lemn lamelar încleiat au apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în Anglia, fiind folosite la construirea unor edificii precum câteva biserici de lângă Liverpool (1855-1857) și Colegiul King Eduard VI din Southampton (1866).
Obținerea la scară industrială a început într-o fabrică cu aburi din Weimar (Germania), unde în 1892 Otto Hetzer a produs sub patent diverse variante ale acestui material, inițial pentru pardoseli.