În alegerea învelitorii unui acoperiș se ține cont de o multitudine de
aspecte, practice și estetice, referitoare la zona climatică, tradiție,
arhitectura locală, curentul Eco și, desigur, bugetul alocat. Se
vorbește deseori printre montatori și arhitecți despre faptul că
alegerea învelitorii este personală, ține de sensibilitățile proprii
beneficiarului. În ultimul timp, se pune un accent deosebit pe
rezistența acoperișului din perspectiva precipitațiilor (în special a
acumulărilor de zăpadă) și a vântului puternic, fenomene meteorologice
care afectează o construcție nu neapărat din cauza frecvenței lor, ci
mai degrabă din cauza intensității pe anumite intervale de timp.În alegerea învelitorii unui acoperiș se ține cont de o multitudine de
aspecte, practice și estetice, referitoare la zona climatică, tradiție,
arhitectura locală, curentul Eco și, desigur, bugetul alocat. Se
vorbește deseori printre montatori și arhitecți despre faptul că
alegerea învelitorii este personală, ține de sensibilitățile proprii
beneficiarului. În ultimul timp, se pune un accent deosebit pe
rezistența acoperișului din perspectiva precipitațiilor (în special a
acumulărilor de zăpadă) și a vântului puternic, fenomene meteorologice
care afectează o construcție nu neapărat din cauza frecvenței lor, ci
mai degrabă din cauza intensității pe anumite intervale de timp.
În alegerea învelitorii unui acoperiș se ține cont de o multitudine de aspecte, practice și estetice, referitoare la zona climatică, tradiție, arhitectura locală, curentul Eco și, desigur, bugetul alocat. Se vorbește deseori printre montatori și arhitecți despre faptul că alegerea învelitorii este personală, ține de sensibilitățile proprii beneficiarului. În ultimul timp, se pune un accent deosebit pe rezistența acoperișului din perspectiva precipitațiilor (în special a acumulărilor de zăpadă) și a vântului puternic, fenomene meteorologice care afectează o construcție nu neapărat din cauza frecvenței lor, ci mai degrabă din cauza intensității pe anumite intervale de timp.
Am avut în ultimii ani evenimente meteo extreme, cu căderi masive de zăpadă și furtuni care au afectat învelitorile și șarpantele care le susțin. Există de asemenea o accelerare a degradării materialelor de construcție din cauza schimbărilor de mediu, mai cu seamă a factorilor poluanți agresivi. Deși greutatea învelitorii contează într-o oarecare măsură, considerăm că aceasta nu este definitorie pentru proiectarea rezistenței structurii acoperișului și că accentul care se pune doar pe acest parametru în alegerea materialului de învelitoare este exagerat. Șarpanta și învelitoarea trebuie să reziste nu doar de-a lungul unor perioade lungi (ani, decenii), ci și în anumite intervale critice de ordinul orelor, zilelor sau săptămânilor (de exemplu la acumularea unui strat gros de zăpadă sau la o vijelie de câteva ore). De asemenea, în privința zăpezii, aceasta nu se distribuie uniform pe suprafața învelitorii, ci în realitate este redistribuită din cauza vântului sau topirii. Putem trage și o altă concluzie, că materialul învelitorii nu este singurul care contează, la o execuție conformă cu exigențele moderne de siguranță fiind impuse o multitudine de materiale suplimentare care încarcă structura acoperișului. Nu în ultimul rând, încărcarea din zăpadă și vântul sunt considerate acțiuni variabile, uneori imprevizibile, care ”profită” de orice neglijență de execuție și solicită fiecare element al acoperișului.
Pentru a reglementa felul în care sunt realizate acoperișurile, specialiștii (inclusiv cei români) au făcut de-a lungul timpului studii care evaluează efectele climei și atmosferei asupra construcției, luând în calcul inclusiv zonarea teritoriului României în funcție de acești factori. Reglementările tehnice românești sunt aliniate la codurile europene și americane de proiectare, având la bază statisticile Institutului Național de Meteorologie și Hidrologie INMH. Cei mai importanți factori agresivi asupra acoperișului, respectiv zăpada și vântul, sunt evaluați statistic, pe un interval mediu de recurență (notat IMR) de 50 de ani, înregistrându-se atât valorile medii, cât și extremele. De exemplu, în privința încărcării din zăpadă pe sol (care reflectă și încărcarea pe acoperiș, zăpada acționând vertical, pe proiecția orizontală a suprafeței acoperișului, măsurată în metri pătrați), pentru altitudini sub 1.000 de metri cele mai expuse sunt zona de vest a Moldovei și sud-estul Bărăganului (2,5 kN/m2), iar cel mai puțin expuse sunt Transilvania și sudul Dobrogei (1,5 kN/m2). În privința vântului, au fost stații meteorologice care au înregistrat viteze ale vântului de 40 m/s (peste 140 hm/h!): Adjud, Alexandria, Bacău, Baia Mare, Bârlad, Botoșani, Drobeta-Turnu Severin, Fundulea, Iași, Oravița, Păltiniș… și lista poate continua cu localități din aproape toată țara.
Cerințe de calitate: rezistența la agenții atmosferici și chimici
Chiar dacă un montator nu este specializat în proiectarea unui acoperiș, credem că el trebuie să cunoască câțiva factori (obligatorii sau recomandați) prevăzuți în evaluarea acțiunii climei și mediului asupra acoperișului. Învelitoarea și acoperișul în general trebuie să facă față, prin proiectare, materialele folosite și execuție, la următorii agenți atmosferici și de mediu:
- Comportarea la acţiunea vântului – comportarea la forţele de presiune şi sucţiune rezultate din acţiunea vântului (se vor lua în considerare şi acţiunile din tornade, evenimente constatate în România în ultimii ani);
- Comportarea la acţiunea încărcărilor date de zăpadă; se vor lua în considerare încărcările, maxim previzibile, din câmp curent şi în special a încărcărilor pe zonele susceptibile de aglomerări de zăpadă (dolii, elemente ieşite din planul învelitorii etc.); la pante ale versanţilor mai mari de 120%, încărcările date de zăpadă sunt neglijabile (la pantă >170% sunt nule);
- Comportarea la agenţi climatici – faţă de variaţiile de temperatură, umiditate, radiaţii solare:
– comportare la temperaturi ridicate şi scăzute;
– stabilitate dimensională la variaţii de temperatură;
– rezistenţă la gelivitate;
– absorbţie de apă;
– formarea condensului;
– comportare la radiaţii solare (IR, UV) – menţinerea în timp a caracteristicilor geometrice, fizico-mecanice şi aspectului;
– comportarea la formarea de praguri de gheaţă pe învelitoare şi sub aceasta (pe suprafaţa foliei anticondens) ce pot da eforturi de împingere (desfacere, desprindere, exfoliere), în special la învelitorile aflate în climat montan. - Comportarea la eroziune – rezistenţa feţei superioare a învelitorilor, cu pantă de peste 30%, la eroziunea particulelor aflate în suspensie în aer (acționate de vânt);
- Comportarea la agenţi chimici din atmosferă – consideraţi în zonele rurale, urbane şi industriale; aceasta se referă în special la următorii agenţi:
– ozon (O3) – 1 mg/m3;
– dioxid de azot (NO2) – 0,15 mg/ m3;
– dioxid de sulf (SO2): zone rurale – 0,5 mg/ m3, zone urbane – 1,5 mg/ m3, zone industriale – nivel considerat.
– soluţie amoniacală;
– alte produse considerate aflate în zona de situare. - Comportarea la coroziune electro-chimică, cupluri galvanice între diferitele metale utilizate. Din cauza coroziunii electro-chimice, nu se recomandă contactul direct între următoarele metale:
zinc – fier (oţel);
zinc – cupru;
fier (oţel) – cupru;
aluminiu – fier;
aluminiu – staniu (cositor);
aluminiu – cupru;
aluminiu – plumb;
aluminiu – zinc. - Comportarea la particule mecanic active (praf, nisip, cenuşă, etc.):
– viteza de sedimentare (posibilitatea de sedimentare);
– încărcare din depuneri (în zonele de aglomerare);
– abraziune (rezistenţa la abraziune). - • Comportarea la atacul agenţilor biologici: ciuperci, muşchi, mucegaiuri, insecte, rozătoare, păsări.
Forma, complexitatea și caracteristicile de execuție ale acoperișurilor în climatul montan (la peste 600 m altitudine)
- Conformare generală cât mai simplă, cu pante care să faciliteze evacuarea (alunecarea) zăpezii şi să evite zone care să producă acumulări de zăpadă;
- Limitarea elementelor care nu sunt în planul învelitorii (lucarne, ferestre de acoperiş, dolii, nervuri etc.);
- La construcţiile cu mai mulţi versanţi, dispuşi la cote diferite, panta acestora să permită descărcarea (alunecarea zăpezii), fără obstacole de pe un versant pe altul;
- Conceperea acoperişului astfel ca zonele de descărcare a zăpezii/gheţii de pe acoperiş la nivelul solului să nu afecteze utilizarea primului nivel (să se aglomereze la soclu, terase, balcoane, ferestre, accese etc.);
- La construcţiile izolate, cu înălţime redusă la cornişă (sub 9 m), cu doi versanţi sau cu un versant (sau combinaţii de câte un versant) se poate permite descărcarea (alunecarea) zăpezii pe sol;
- La construcţiile cu mai multe niveluri, cu activitate (circulaţie) perimetrală la nivelul solului, se va concepe un acoperiş care să reţină zăpada (să nu cadă la exterior) sau un acoperiş tip terasă; din raţiuni estetice, se pot prevede acoperişuri cu pantă, dar trebuie studiate şi prevăzute cu elemente de siguranţă specifice (îngrădiri pentru zăpadă speciale pentru tăierea şi disiparea zăpezii/gheţii, sisteme de încălzire şi topire etc., inclusiv protecţie la circulaţia la nivelulu solului);
- La încărcarea cu zăpadă a unui acoperiş se vor avea în vedere influenţa vântului la acumulările de zăpadă, efectele combinate ale pantei şi vântului (efect de cornişă şi acumulare inegală pe versanţii adiacenţi), precum şi fenomenul de alunecare datorat plasticităţii zăpezii);
- La alcătuirea detaliilor, dar şi în execuţie, se vor avea în vedere consecinţele barierelor de zăpadă/gheaţă, formate pe suprafaţa învelitorii şi sub aceasta (la nivelul foliei anticondens), cu reţinere de apă (ce se acumulează şi poate să se infiltreze/reverse contra pantei).