Uniunea Arhitecților din România, în colaborare cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, a organizat în perioada 12-28 octombrie 2016 cea de-a XII-a ediție a Bienalei Naționale de Arhitectură, cu tema „Recuperarea reperelor“. La acest eveniment, devenit un reper în sine pentru branșa arhitecților români, dar și un eveniment cultural de referință pentru Capitală, a participat și revista noastră ca partener media, fiind distribuită gratuit către vizitatorii zonei expoziționale.
Uniunea Arhitecților din România, în colaborare cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, a organizat în perioada 12-28 octombrie 2016 cea de-a XII-a ediție a Bienalei Naționale de Arhitectură, cu tema „Recuperarea reperelor“. La acest eveniment, devenit un reper în sine pentru branșa arhitecților români, dar și un eveniment cultural de referință pentru Capitală, a participat și revista noastră ca partener media, fiind distribuită gratuit către vizitatorii zonei expoziționale.
Uniunea
Arhitecților din România, în colaborare cu Universitatea de
Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, a organizat
în perioada 12-28 octombrie 2016 cea de-a XII-a ediție a
Bienalei Naționale de Arhitectură, cu tema „Recuperarea
reperelor“. La acest eveniment, devenit un reper în sine pentru
branșa arhitecților români, dar și un eveniment cultural de
referință pentru Capitală, a participat și revista noastră ca
partener media, fiind distribuită gratuit către vizitatorii zonei
expoziționale.
Evenimentul
central al acestei manifestări de amploare a fost reprezentat de
Expoziția Concurs de Arhitectură Românească BNA 2016, care a
inclus 6 secțiuni: Arhitectura
locuinței, Arhitectura dotărilor comunitare și de producție,
Arhitectura spațiului interior, Arhitectura patrimoniului cultural,
Arhitectura spațiului public și urbanism și Publicații de
arhitectură.
Lucrările
selectate au fost expuse în zona special amenajată de la parterul
UAUIM, iar la finalul celor peste 2 săptămâni de evenimente, a
fost lansat un impresionant catalog de 556 de pagini, în care aceste
proiecte au fost publicate.
Evenimentul
a fost însoțit de o suită de expoziții tematice, conferințe,
mese rotunde și lansări
de
carte de arhitectură, precum și de acțiuni culturale aniversare
ale unor evenimente speciale pentru istoria și cultura României
(precum mișcarea DADA), și a unor personalități care au inspirat
și influențat fenomenul arhitectural din țara noastră, precum
Tristan Tzara și Constantin Brâncuși.
Manifestarea
de deschidere oficială, în cadrul căreia au fost acordate și
premiile, a avut loc pe 12 octombrie, în Sala
Frescelor de la UAUIM București,
ca de altfel multe alte evenimente ale Bienalei. Au participat
arhitecți de toate vârstele, de la studenți la profesori și
celebrități ale branșei. Doamna
Arh. Ileana Tureanu, Președintele Uniunii Arhitecților din România,
a vorbit asistenței despre modul de organizare, despre desfășurarea
concursului și despre manifestările conexe. De asemenea, a fost
anunțat concursul de arhitectură cu participare internațională
”The House of Grief”dedicat memorialului victimelor de la
”Colectiv”, în care au dispărut și arhitecți sau studenți în
domeniu. A fost remarcat numărul mare de proiecte primite la acest
concurs (circa 90 din toată lumea), din păcate cu o prezență
slabă a proiectelor românești. Acestea au fost expuse pe traseul
ce duce de la intrarea în universitate până la Sala Frescelor.
Domnul
Prof. Dr. Arh. Georgică Mitrache, Comisarul Bienalei,
și-a exprimat mulțumirea pentru participarea numeroasă și
reprezentativă pentru branșă la gala de premiere, iar gazdelor de
la UAUIM pentru încrederea acordată, pentru colaborarea strânsă,
devenită tradițională.
O
altă persoană cheie a evenimentului a fost domnul
Arh. Dan Sergiu Hanganu, Președintele Bienalei,unul dintre cei mai premiați și recunoscuți arhitecți români pe
plan mondial, care a apreciat calitatea proiectelor incluse în
Expoziția Concurs de Arhitectură Românească BNA 2016. Așa cum a
declarat, într-o perioadă în care arhitectura trece prin momente
dificile, de derapaj (în special din cauza faptului că nu a ținut
pasul cu dezvoltarea generală), proiectele văzute la București se
identifică printr-o prezență a relației arhitectului cu pământul,
o aplicare fermă a unor idei care merg mai departe de decorativ, și
nu în ultimul rând coerența plastică și poezia, care cu greu
poate fi întâlnită în alte locuri din lume, în arhitectură.
Arhitectul canadian de origine română a remarcat ca interesantă și
categoria de publicații, care în lume sunt din ce în ce mai mult
tributare pieții, în timp ce arhitecura este tot mai mult un produs
de vânzare, rolul ei cultural fiind marginalizat.
Bienala
Națională de Arhitectură de anul acesta a urmărit, așa cum arăta
domnul Georgică Mitrace, Comisarul BNA 2016, să continue reflecția
asupra valorilor fundamentale ale ambientului urban sau rural, să
ofere ocazia reformulării misiunii arhitecților și urbaniștilor
și să accentueze nevoia de afirmare și protejare a valorilor
mediului construit. Evenimentele conexe organizate au dezbătut atât
lucrările incuse în cele 6 secțiuni de concurs, cât și elemente
care țin de tematica Bienalei, «Recuperarea reperelor». Evocarea
unor restauratori români, reforma legislativă privind zonele
protejate în cadrul Codului Patrimonial Cultural, tendințele în
domeniul imobiliar, raportul dintre valoarea culturală și cea
economică, expozițiile omagiale, întâlnirile cu invitați din
partea autorităților locale sau guvernamentale, discuții despre
reperele profesiei de arhitect – iată câteva dintre elementele de
greutate ale conferințelor organizate. De asemenea, a fost discutată
prezența românească la Bienala de la Veneția, care urma să se
încheie în 27 noiembrie 2016. Toate aceste teme și dezbateri au
urmărit să marcheze nevoia unor sisteme de referință absolut
necesare, căutând să identifice răspunsuri concrete, să medieze
dialogul între
societate
și oraș, între beneficiar și profesionist. Tematica generală s-a
regăsit și în lucrările intrate în competiție, acestea fiind
evaluate și din perspectiva prezenței unor repere, simboluri,
referințe la spațiul cultural autohton.
Premile
Concursului de Arhitectură Românească BNA 2016
Secțiunea
A – Arhitectura locuinţei
-
Casa
Origami, Otopeni – Jud. Ilfov, (Autori: Dan Enache, Călin
Radu) -
Clădire
de apartamente „Cortina Residence”, București (Autori: Vladimir
Arsene, Cristiana Ștefan, Mihaela Vasilescu, Zzing Lee, Marinela
Pașca, Raluca Radu, Inyoung Jeon)
Secțiunea
B – Arhitectura dotărilor comunitare şi de producţie
-
Mențiune:
Ia a(l)titudine – Lacul Călțun, Făgăraș, Jud. Sibiu (Autor:
Marius Miclăuș)
Secțiunea
C – Arhitectura patrimoniului cultural
-
Consolidare,
restaurare și remodelare funcțională „Casa cu Blazoane” – Sat
Chiojdu, județ Buzău (Autori: Călin Hoinărescu, Daniel
Hoinărescu)
Secțiunea
D – Arhitectura spaţiului interior
-
Reconversie
garaj – amenajare birou arhitectură Arhi Dot Design – București
(Autori: Vlad Andrei Boștina, Daniela Ileana Boștina, Simona
Iștoc) -
Amenajare
interioară centru spa Zenith – Mamaia, Jud. Constanţa (Autora:
Bogdan Neagu)
Secțiunea
E – Arhitectura spaţiului public şi urbanismul
-
Planul
Urbanistic General Galați (Autor: Tiberiu Florescu)
Secțiunea
F – Publicaţii de arhitectură
-
Proiectul
feroviar românesc (1842-1916), Autor: Toader Popescu -
Locuirea
între proiect și decizie politică. România 1954-1966, Autor:
Miruna Stroe
În
cadrul galei au fost acordate încă două premii: Premiul Opera
Omnia – Arh. Auner Niels și Medalia Președintelui Uniunii
Arhitecților – Editura Universitară „Ion Mincu”.
