Anuala de Arhitectură București 2018, ajunsă la ediția a
XVI-a, va avea tema ”de utilitate publică”, iar
organizarea va fi asigurată, ca de fiecare dată, de Filiala Teritorială
București a Ordinului Arhitecților din România. Manifestarea se va desfășura în
două etape: 20 iunie – 5 iulie (când se va desfășura concursul de
arhitectură și se vor ține o serie de conferințe), respectiv 6 octombrie – 10
decembrie (expoziții și alte evenimente satelit, cu itinerarea Anualei prin
cartierele bucureștene). Anuala de Arhitectură București 2018, ajunsă la ediția a
XVI-a, va avea tema ”de utilitate publică”, iar
organizarea va fi asigurată, ca de fiecare dată, de Filiala Teritorială
București a Ordinului Arhitecților din România. Manifestarea se va desfășura în
două etape: 20 iunie – 5 iulie (când se va desfășura concursul de
arhitectură și se vor ține o serie de conferințe), respectiv 6 octombrie – 10
decembrie (expoziții și alte evenimente satelit, cu itinerarea Anualei prin
cartierele bucureștene).
Anuala de Arhitectură București 2018, ajunsă la ediția a
XVI-a, va avea tema ”de utilitate publică”, iar
organizarea va fi asigurată, ca de fiecare dată, de Filiala Teritorială
București a Ordinului Arhitecților din România. Manifestarea se va desfășura în
două etape: 20 iunie – 5 iulie (când se va desfășura concursul de
arhitectură și se vor ține o serie de conferințe), respectiv 6 octombrie – 10
decembrie (expoziții și alte evenimente satelit, cu itinerarea Anualei prin
cartierele bucureștene).
Tematica se va concentra, conform organizatorilor, pe dezbaterea diverselor situații întâlnite în
practica profesională a arhitectului bucureștean, pe relațiile cu administrația,
cu mediul de construcții și va avea ca punct central imaginea orașului ca loc
al negocierii. Intenția este de a identifica coeficientul de plus-valoare pe
care arhitectul și arhitectura le aduc vieții urbane contemporane. O serie
largă de conferințe, dezbateri, evenimente și workshop-uri se vor concentra în
această direcție de analiză.
Menționăm că în mai 2018, OAR București a publicat ”Raportul
pentru București 2018”, o lucrare în care un colectiv de arhitecți
vorbește despre importanța aplicării unor soluții integrate de dezvoltare
urbană, cu implicarea arhitecților, a specialiștilor din toate domeniile
relevante, a companiilor și locuitorilor Capitalei, în urma evaluării
principalelor provocări cu care se confruntă aceștia.
În mod tradițional deja, revista noastră va fi prezentă atât
la gală, cât și la principalele evenimente ale manifestării, ca partener
media.
Juriul
secțiunilor de arhitectură construită
·
Arh.
Juan Trias de Bes (Spania) – Președintele juriului
·
Arh.
Yoshihide Kobanawa (Japonia)
·
Arh.
Jean-Paul Viguier (Franța)
·
Arh.
Marc Jay (Danemarca)
·
Dr.
arh. Marian Moiceanu (România)
Juriul
secțiunilor ”Cercetări prin arhitectură”
·
Dr.
Arh. Françoise Pamfil – Președintele juriului
·
Arh.
Dan Clinci
·
Scriitor
Marius Chivu
Premiile
concursului de proiecte al AAB 2018 vor fi acordate pe secțiuni:
·
Arhitectura
locuinței
·
Arhitectură
civică și corporate
·
Arhitectură,
conversie și restaurare
·
Arhitectură,
intervenții și spațiul public
·
Amenajări
de interior
·
Design
de obiect
·
Carte
de arhitectură
·
Diplomă
de arhitectură
·
Proiecte
de arhitectură
·
Premiul
Președintelui
·
Beneficiarul
de arhitectură
Proiectele pentru concurs sunt predate până pe 20 iunie
2018, iar preselecția se face în perioada 23-25 iunie. După anunțarea
rezultatelor preselecției din 25 iunie, se va trece la jurizare, care se va
încheia pe 4 iulie. Se va ține cont în cadrul jurizării de creativitate,
inovație, înscriere în context și sustenablitate. Premiile vor fi anunțate și
înmânate la gala AAB 2018, pe 5 iulie. Informații actualizate găsiți pe
www.anuala.ro
www.facebook.com/anuala.arhitectura
Arhitectul
Emil Ivănescu – noul Președinte OAR București
Pe 12 mai 2018, în cadrul Conferinței Teritoriale a
Ordinului Arhitecților din România – București, desfășurată la Facultatea de
Drept din Capitală, arhitectul Emil Ivănescu a fost ales președintele acestei
organizații, după ce arhitectul Șerban Sturdza și-a încheiat mandatul. Emil
Ivănescu a obținut 237 de voturi, din cele 446 de voturi valabile exprimate, și
va fi Președintele OAR București pentru următorii 4 ani.
Arhitect, absolvent al UAUIM – promoția 2004, cu doctorat
obţinut în arhitectură, este lector universitar și a fost timp de două mandate
vicepreședinte al Filialei București a OAR, poziție din care a organizat Anuala
de Arhitectură și alte evenimente ale branșei.
Printre argumentele cu care și-a susținut candidatura,
Emil Ivănescu a menționat experiența universitară, cea a competițiilor de
arhitectură, dar și cea de organizator și inițiator de evenimente
profesional-culturale, având la bază ideea dialogului transparent între părți,
ca mod de identificare și rezolvare a problemelor cu care se confruntă azi
branșa arhitecților.
”Consider
că un viitor președinte al OAR București trebuie să se dedice prioritar
filialei.
Cu cât acesta va avea mai multe funcții, cu atât timpul necesar rezolvării
problemelor concrete va fi mai puțin. Iar rezolvarea problemelor şi conducerea
prin delegare trebuie exclusă. Filiala București are de rezolvat probleme reale
și acute, iar președintele împreună cu echipa lui, trebuie să se implice în mod
direct în soluționarea acestora”, declara Emil Ivănescu în susținerea candidaturii sale.
”Ca
președinte al Filialei București, cred într-un amplu proiect transdisciplinar
de lobby pentru arhitectură, prin concretizarea unor parteneriate și acțiuni
comune cu toate organizațiile și instituțiile ce alcătuiesc mediul de
construcții, materializat inclusiv prin campanii media de susținere a calității
de arhitectură.
Esențial în tot acest proiect este conștientizarea coeficientului de
plus-valoare pe care arhitectura și arhitecții îl pot oferi orașului și vieții
urbane. Coeficientul trebuie înțeles și acceptat atât de sfera
politic-administrativ-instituțională, cât și de zona civică.
Plus-valoarea este dată atât de arhitectură eficientă, creativ-culturală,
esențială în realizarea identității arhitecturii și a orașului, generată de o
bună gândire funcțională în contextul unor normative, coduri și cerințe clare,
coerent adaptate la normele europene.
Cred că accentul pus doar pe specializări și legislație poate rezolva parțial
situația calității arhitecturii. Numai alături de componenta creativă și
adeseori subiectivă, specifică profesiei de arhitect, calitatea în arhitectură
poate fi susținută complet și corect”, mai arată domnul Emil Ivănescu.
