Pe 1 octombrie 2018 am participat ca parteneri media la deschiderea lucrărilor celei de-a XIII-a ediții a Bienalei Naționale de Arhitectură, desfăşurată la Teatrul Naţional “I.L. Caragiale” din Capitală. Tema ediţiei din acest an, ”100 de ani de Arhitectură în România”, a fost dedicată unei aniversări cu profundă rezonanţă pentru arhitectură şi profesioniştii acesteia, pentru cultura şi istoria naţională. La eveniment a fost distribuită gratuit ultima ediție a revistei, din dorința de a transmite arhitecților cele mai recente noutăți al branșei noastre.
Pe 1 octombrie 2018 am participat ca parteneri media la deschiderea lucrărilor celei de-a XIII-a ediții a Bienalei Naționale de Arhitectură, desfăşurată la Teatrul Naţional “I.L. Caragiale” din Capitală. Tema ediţiei din acest an, ”100 de ani de Arhitectură în România”, a fost dedicată unei aniversări cu profundă rezonanţă pentru arhitectură şi profesioniştii acesteia, pentru cultura şi istoria naţională. La eveniment a fost distribuită gratuit ultima ediție a revistei, din dorința de a transmite arhitecților cele mai recente noutăți al branșei noastre.
Pe 1
octombrie 2018 am participat ca parteneri media la deschiderea lucrărilor celei
de-a XIII-a ediții a Bienalei Naționale de Arhitectură, desfăşurată la Teatrul
Naţional “I.L. Caragiale” din Capitală. Tema ediţiei din acest an, ”100
de ani de Arhitectură în România”, a fost dedicată unei aniversări cu profundă
rezonanţă pentru arhitectură şi profesioniştii acesteia, pentru cultura şi
istoria naţională. La eveniment a fost distribuită gratuit ultima ediție a
revistei, din dorința de a transmite arhitecților cele mai recente noutăți al
branșei noastre.
Lansarea expoziţiei-concurs a bienalei de la Teatrul
Național, de pe 1 octombrie, a fost un eveniment cu adevărat remarcabil. Sute
de arhitecți, de toate vârstele, au venit pentru a vedea proiectele, pe cei
care au fost premiați, dar și pentru a socializa. Aici au putut fi văzute timp
de 15 zile circa 400 de panouri cu lucrările premiate și nominalizate. În
cadrul galei de deschidere de la Bucureşti, au fost prezentate nominalizările
şi au fost oferite premii la trei dintre cele 11 secţiuni ale ediţiei din acest
an ale Bienalei Naţionale de Arhitectură: Arhitectură rezidenţială, Arhitectura
construcţiilor publice şi Design interior.
Ulterior, panourile cu lucrări au fost mutate în holul
Facultăţii de Arhitectură, iar de la 15 octombrie până la 1 noiembrie, la
Teatrul Național a urmat o expoziție a părinţilor arhitecturii moderne
româneşti – Henrieta Delavrancea Gibory şi Horia Creangă.
Premiile
bucureștene
La secţiunea Arhitectură rezidenţială juriul,
compus din Adrian Zerva – curator, Bogdan Babici, Călin Negoescu şi Nicolae
Ţarc, a premiat ex-aequo proiectele ”Imobil de locuinţe de pe strada Louis
Blanc”, al arhitectului Radu Teacă, și ”Casă unifamilială. Recuperarea memoriei
unei case vechi”, al arhitectului Attila Kim.
Tinerii arhitecţi Mihaela Rusuleţ, Laurenţiu Bălu, Radu Golumba şi Luminiţa
Pascu au fost laureaţii secţiunii Arhitectura construcţiilor publice (juriu:
Vladimir Arsene – curator, Oliver Nemeş, Constantin Ciurea şi Lilian Captari), cu
proiectul “VOX Tehnology Park”.
La secţiunea Design interior, juriul, compus din Dorina Tărbujaru – curator,
Oana Jackson (Marea Britanie), Adrian Kunst şi Alexandre Negoescu (Franţa), i-a
desemnat câştigători pe arhitecţii Radu Teacă şi Andreea Maria Marinescu cu
proiectul ”Apartament în Braşov”.
În cadrul evenimentului au mai fost oferite Premiul Preşedintelui UARpentru proiectul ”Restaurare şi reabilitare colonia pictorilor Baia Mare”
al arhitecţilor Stefan Paskucz şi Ildiko Mitru, Premiul Revistei Arhitectura– ”Arhitectul B. Ioanide. Viaţa şi Opera” de Mariana Celac şi Premiul
ASAR – proiectul ”Restaurant WERK” al arhitecţilor Irina Filofi şi
Cătălin Trandafir.
Tot în acest cadru i-a fost înmânat arhitectului Dorin Ştefan Premiul
Omnia, pentru activitatea deosebită de peste patru decenii.
Mai
multe secțiuni, mai mulți participanți
Ediția din acest an a avut un
număr sporit de secțiuni, comparativ cu edițiile anterioare, pentru a cuprinde
mai eficient diversitatea fenomenului arhitectural din ultimii ani. Acestea au
fost: Arhitectură rezidențială, Arhitectura construcțiilor publice, Restaurare
/Consolidare/ Clădiri restituite comunităților, Design interior, Spațiul public
incluziv, Rural, Arhitectură verde și energii alternative, Publicații de
arhitectură, Fotografia de arhitectură, Evenimentul de arhitectură, Diplome –
arhitecți în devenire.
Prin aceste secțiuni, Bienala Națională de Arhitectură
și-a propus să reunească cele mai interesante realizări profesionale ale
arhitecților români într-o competiție de ținută, desfășurată într-un an cu o
bogată încărcătură istorică și culturală. Participarea a fost impresionantă:
practic, au fost depuse de trei ori mai multe proiecte decât la ediția
anterioară, așa cum au declarat organizatorii.
Participanții au primit cu interes revista noastră, pe
care au răsfoit-o la eveniment, iar mulți dintre ei au luat câte un exemplar
pentru a o citi ulterior. Unii dintre ei chiar au colecția revistei, pe care o
folosesc ori de cîte ori au nevoie de un produs specializat.
Desfășurare
în șapte orașe
Bienala 201 s-a desfășurat în şapte oraşe, începând cu Bucureşti,
unde s-au acordat premii pentru cele 3 secțiuni menționate, apoi Brăila (8
octombrie – Arhitectură verde şi energii alternative), Cluj-Napoca (13
octombrie – Rural), Oradea (17 octombrie – Restaurare/ Consolidare/ Clădiri
restituite comunităţilor), Iaşi (20 octombrie – Publicaţii de arhitectură), Sibiu
(21 octombrie – Diplome / Arhitecţi în afirmare), Târgu Mureş (27 octombrie – Fotografia
de arhitectură şi Evenimentul de arhitectură sau strada ca spectacol). În
fiecare dintre aceste orașe, pe lângă premiile secțiunilor respective şi
prezentări ale proiectelor câştigătorilor şi nominalizaţilor, cu expunerea
lucrărilor într-un cadru adecvat, s-au desfășurat diverse evenimente conexe, respectiv
conferinţe, gale, proiecţii de filme, dezbateri, lansări de carte, evenimente
culturale, evenimente de stradă care pun în evidență legăturile arhitecturii cu
arta fotografiei, filmului și a teatrului, atractive atât pentru profesioniști,
cât și pentru publicul larg.
Iată și alte premii, de la alte secțiuni:
– Restaurare.
Consolidare. Clădiri restituite comunităților: ”O viziune pentru Văleni. Conac. Peisaj.” și, ex aequo, ”Casa
libertății religioase – Reabilitarea și refuncționalizarea fostei reședințe a
episcopului Unitarian”; lucrarea ”Hotel și cămin Fidelitas” a primit premiul
special al UAR;
– Spațiul
public incluziv: ”Reabilitarea
și promovarea identității culturale și istorice a Pieței Cetății și a Turnului
Ștefan (Baia Mare)” și, ex aequo, ”Drumul Sării Sovata – Praid”;
– Rural:”Desfiinţare clădiri
anexă şi remodelare clădire de cult, Capela Sfânta Ana (Siculeni – Harghita)”
– Arhitectură
verde și energii alternative: ”Prima clădire Multi-Comfort din CLT”
Participanţii la evenimente au avut ocazia să întâlnească
invitaţi de marcă, printre aceştia numărându-se Werner Desimplaere, autor al
amplului proiect de restaurare a oraşului Bruges şi al unor proiecte de
restaurare a unor monumente din Transilvania, Vladimir Macura (Serbia),
Alexandre Negoesco, Vladimir Arsene, Ştefan Mănciulescu sau Oana Belea Jackson.