Instalațiile electrice pentru mansarde, poduri și acoperișuri o abordare particulară

Proiectarea
și realizarea insta­la­țiilor electrice pentru o mansardă presupun o serie de
provocări spe­ci­fice, iar acoperișul în sine este un element de construcție
care poate integra o serie de dispozitive – paratrăsnete, panouri solare și
fotovoltaice, diverse instalații, ilu­minat arhitectural etc. Pentru a afla mai
multe, am stat de vorbă cu domnul inginer Radu Gabriel, absolvent de master al
Facultății de Ingineria Instalațiilor din cadrul Universității Tehnice de
Construcții București, cu experiență atât în domeniul instalațiilor elec­trice,
dar și al instalațiilor de sunet și lumini. Proiectarea
și realizarea insta­la­țiilor electrice pentru o mansardă presupun o serie de
provocări spe­ci­fice, iar acoperișul în sine este un element de construcție
care poate integra o serie de dispozitive – paratrăsnete, panouri solare și
fotovoltaice, diverse instalații, ilu­minat arhitectural etc. Pentru a afla mai
multe, am stat de vorbă cu domnul inginer Radu Gabriel, absolvent de master al
Facultății de Ingineria Instalațiilor din cadrul Universității Tehnice de
Construcții București, cu experiență atât în domeniul instalațiilor elec­trice,
dar și al instalațiilor de sunet și lumini.

Proiectarea
și realizarea insta­la­țiilor electrice pentru o mansardă presupun o serie de
provocări spe­ci­fice, iar acoperișul în sine este un element de construcție
care poate integra o serie de dispozitive – paratrăsnete, panouri solare și
fotovoltaice, diverse instalații, ilu­minat arhitectural etc. Pentru a afla mai
multe, am stat de vorbă cu domnul inginer Radu Gabriel, absolvent de master al
Facultății de Ingineria Instalațiilor din cadrul Universității Tehnice de
Construcții București, cu experiență atât în domeniul instalațiilor elec­trice,
dar și al instalațiilor de sunet și lumini. Pasionat de auto­matizări, gadget-uri
și tot ceea ce înseamnă noile tehnologii digitale pentru locuințe, acesta ne-a
vorbit despre ceea ce se petrece azi pe șantierele României, dar și despre ce
ar trebui să se petreacă pentru a avea clădiri mai sigure și mai confortabile.

Inginer
Radu Gabriel, absolvent de master al Facultății de Ingineria Instalațiilor din
cadrul Universității Tehnice de Construcții București
Contact:
0724 957 855

Ce
pregătire trebuie să aibă un inginer de instalații?

Ca
absolvent al facultății de instalații, practic poți lucra pe orice segment din
domeniu – ins­ta­lații de gaze, sanitare, electrice, termice, HVAC. Dar numai
după ce obții o autorizație pe seg­mentul respectiv, ceea ce nu este simplu și
nici ieftin. Para­doxul este că, atunci când trebuie să ne luăm autorizație pe
domeniul electric, de exemplu, trebuie să facem cursuri acre­ditate pentru
electricieni de joasă tensiune. La aceste cursuri, care au însumat cam 200 de
ore, mi s-a întâmplat să am ca profesor un subinginer… La facultate făcusem
deja peste 400 de ore, deci nu prea văd care a fost sensul acestor cursuri,
care costă. În plus, dacă ai absolvit un master, așa cum am făcut eu, poți face
și verificare de proiect. În trecut, era o convenție ca absol­venții unei facul­tăți
de instalații să poată profesa direct, în urma unui examen de autorizare, fără
să mai treci prin aceste cursuri. S-a renunțat la această practică, iar
autorizația e vala­bilă doar 4 ani, după care tre­buie să faci un nou curs…
Cred că în facultate am avut deja o pregătire te­mei­nică, mai ales că i-am
avut ca pro­fesori, atât pe parcursul fa­cul­tății, cât și al masterului, pe
domnii Niculae Mira și Dan Moroldo, au­tori ai Normativului I7, care re­gle­mentează
instalațiile electrice aferente clădirilor.

Există
prevederi speciale pen­tru zona de mansardă a unei clădiri?

În
condițiile în care spațiul de sub acoperiș este folosit ca zonă locuibilă,
desigur că este nevoie de reglementări pentru proiec­ta­rea și execuția ins­ta­la­țiilor,
cu câteva pre­vederi speciale pre­văzute în Nor­mativul I7/2011. De exemplu, la
man­sar­de pro­tecția cablurilor se face prin tu­buri flexibile (copex), sau
țeavă, în variante metalice și izolate. Astfel, se împiedică propagarea focului
și se asigură protecția su­pli­mentară la solicitări mecanice (când călcăm, de
exemplu, sau când există riscul de a perfora instalația cu un șurub). În alte
zone ale clădirii, se acceptă copex sau țeavă din PVC ignifugat. Mai există de
asemenea posibilitatea de a folosi cablu ignifug CYABY, cu armătură și manta
exterioară, care nu necesită tub de protecție suplimentar.

Care
sunt cele mai frecvente probleme întâlnite în reali­za­rea instalațiilor de man­sardă?

Greșelile
sunt numeroase și nu sunt specifice doar man­sar­dei, ele se fac peste tot
într-o construcție.

În
principiu, nu se respectă nor­ma­tivul. De pildă, pentru orice construcție din
cărămidă, beton, BCA, se poate folosi un anumit număr de cabluri unifilare.
Unii elec­tri­cieni introduc și câte 6 con­ductori de 2,5 mm grosime pe un
copex de 16 mm, ceea ce este total greșit; normativul pre­vede maxi­mum 5
conductori de 1,5 mm gro­sime. Pe copex de 20 mm se bagă maximum 5 con­ductori
de 2,5 mm grosime ș.a.m.d. Totul este pre­văzut, pe etape. Unele greșeli se fac
și din cauza informațiilor eronate. Încă se vorbește de tensiunea de 220 V – nu
este adevărat, avem reglementat 230 V. Pentru curent trifazic nu sunt 380 V, ci
400 V.

Electricienii
sunt și greu de verificat, mai ales că sunt tot mai puțini cei profesioniști.
Pe șantiere am întâlnit uneori situații revol­tătoare, cu circuite legate
greșit, sau uneori cu prize montate fictiv, fără să fie conectate la nicio
rețea. Există unele firme care se promovează cu un număr de telefon de pe o
cartelă prepay, fără referințe – acestea sunt de evitat. Montează tabloul, o
priză de veri­ficare, un întrerupător și atât, restul ins­talației nu există.
Ați auzit probabil de casele racordate la gaze pe străzi pe care nu există
gaze, cu o butelie îngropată în pământ. Așa se întâmplă uneori și la
instalațiile elec­trice.

O
altă problemă este îm­pă­mântarea, care lipsește deseori și acum la casele
vechi. Practic, nu poți obține autorizație fără îm­pă­mântare. Un lucru
extraordinar este că la multe blocuri din pe­rioada comunistă împământarea era
privită ca foarte importantă – dacă instalația era făcută din aluminiu, cablul
de împământare era din cupru, iar prizele erau legate la împământare în
bucătărie și baie. Cel mai bine este să apelăm la firme autorizate care fac mă­su­rători
și verificarea PRAM, pentru prize de împământare și para­trăsnete. La
instituții, firme, clădiri înalte, cu suprafață mare și o mul­țime de
instalații în interior și mai ales pe acoperiș, este extrem de riscant să nu ai
împământare și paratrăsnete. La case există o încadrare, la care se menționează
clasa de risc. Totul este re­gle­men­tat, inclusiv frecvența trăs­netelor în
anumite zone, adică numărul de asemenea fenomene într-un in­terval de timp,
informație utilă când se face o priză de pământ. Verificarea PRAM e necesară
ori­cum, dacă locatarul vrea să doarmă liniștit, mai ales dacă are, să zicem, o
centrală de încălzire electrică, sau un cuptor electric. Aud deseori pe
locatarii unor case că se electrocutează ușor când intră în cada de baie… și
îți dai seama că nu are priză de împământare. Din vina lui sau nu… așa a
găsit casa. Atunci când avem echipamente scumpe, senzibile la încărcări
electrostatice, calculatoare, împământarea ne protejează aceste bunuri. Din ta­blou
se vine cu un fir, legat la o serie de elemente metalice intro­duse în pământ.

Verificatorii
fac anumite mă­surători și stabilesc carac­te­risticile prizei la pământ.
Protecția se poate obține și prin alte metode, cu relee și alte dipozitive care
supra­ve­ghează variațiile de ten­siu­ne pe ins­talații.

Paratrăsnetul
este un dispozitiv complicat?

Paratrăsnetul
este un sistem relativ simplu, cu sârmă de oțel pe coamă, apoi cu platbandă pe
perete spre îm­pământare și fixare cu piese me­canice, apoi împământarea pro­­priu-zisă.
Dispozitivul a înregistrat în ultimii ani o evoluție tehnologică remarcabilă.
Există niște piese elec­tronice,
așa-numitele declanșa­toa­re sau des­­cărcătoare de supratensiune care lucrează
ca niște siguranțe fuzibile. Când ai o fluctuație mare de tensiune, se
declanșează instantaneu, preiau sarcina și o distribuie sau o elimină controlat
prin priza de pă­mânt. Menționez că priza de pământ pentru paratrăsnet trebuie
să fie separată de sistemul de împă­mân­tare al instalației electrice, un
curent atât de puternic precum cel provenit de la un trăsnet nu trebuie să
treacă prin tabloul electic. Declanșatoarele fac para­trăs­netul mai eficient
și mai sigur.

Este
mai riscant să ai o înve­litoare metalică?

Bineînțeles,
metalul atrage mai puternic un trăsnet, comparativ cu un acoperiș ceramic, de
beton sau mem­brană bituminoasă. Mai departe se poate discuta despre rezistența
aco­perișului la alte capitole… fiecare alege ceea ce consideră mai bun,
luând în calcul greutatea, rezistența la impact, fonoizolare și așa mai
departe. Aici putem vorbi de profesionalismul monta­torilor… noi pe șantiere
vedem tot felul de lucruri. La blocurile mansardate în ultimii ani, lucrurile
nu par totdeauna în regulă. Am văzut cazuri în care aco­pe­rișurile se pot
desprinde la orice rafală mai puternică de vânt, deoarece sunt fixate de
structura clădirii cu niște simple conexpan­duri, ba chiar cu sârmă! Și nu
fier-beton, ci sârmă de 6 mm grosime. Mi s-a întâmplat să merg pe un șantier
într-o zi cu vânt puternic și să simt cum se ridică mansarda cu totul.
Acoperișul se susținea practic doar prin propria greutate. Iar stâlpul central,
de sub coama acoperișului, era cârpit din bucăți, pentru că meseriașii îl scur­ta­seră
la un moment dat, ca să facă un grătar… Uneori, cam acest este ni­velul la
care se construiește în Ro­mânia.

Când
se trasează instalațiile, poate fi afectată structura de rezistență a clădirii?

Nu,
dacă nu se dau găuri în stâlpi. Problema cu zidăria portantă este că atunci
când dai o gaură, o poți destabiliza și pot aparea cră­pături în cărămizi,
chiar fisuri în zid. Depinde și de fundație, de umi­ditatea zidului, de locul
și grija cu care pregătești traseele și găurile.

În
România s-au produs nu­meroase incendii la mansarde și majoritatea din cauza
ins­ta­lațiilor electrice. Care ar fi motivele?

Multe
incendii se petrec pentru că nu s-au folosit izolații și protecții
corespunzătoare cu copex metalic, dar pot fi și alte cauze. De exemplu, pe un
traseu care pleacă din tablou, cu copex metalic, pe un circuit cu fire de 2,5
mm, ar trebui montate maxim 6 prize. Un circut de prize poate avea o siguranță
de cel mult 16 amperi. Dar se întâmplă ca beneficarul să vrea 17 prize într-un
living, așa cum am întâlnit și eu. Dacă benefiarul bagă apoi în prize două
calorifere electrice de 2500 W, deja încep să apară problemele, chiar dacă plec
din tablou cu cabluri de 4 mm. Să ne gândim că un prelungitor poate suporta
maxim 3680W/16 A cand este constuit cu conductor de 1,5 mm reali (nu varianta
chinezească cu câteva lițe). Sau când avem în priză un aparat de aer
condiționat, la care mai adăugăm un calculator care poate consuma 1200 W, un
televizor, un telefon etc., toate acestea se adună. Normativul prevede ca pe un
circuit de iluminare să pui o siguranță de 6 A, care este mai scumpă și mai
greu de găsit decât una de 10 A. Becurile cu LED au consum mic acum, oricâte ai
folosi, ai nevoie de maxim 5-6 A, cu cablu de 1,5 mm, deci faptul că siguranța
se întrerupe la 10 A nu este tocmai în regulă. Eu personal, în apartamentul pe care
l-am cumpărat și unde locuiesc, aveam un traseu de becuri cu fire de inter­net.
Când faci o instalație trebuie să iei în calcul o mulțime de posibilități
pentru a o dimensiona corect.

Mai
sunt situații de genul ur­mător: ai o instalație veche cu fir de aluminiu și o
continui sau înlo­cuiești parțial cu fire noi din cupru, strânse cu patentul.
Pe vremuri, aluminiu era folosit pentru că era mai ieftin și la discreție. Este
foarte posibil ca la conexiune, respectiv în doze, să ia foc. Cele mai mari
greșeli se fac în doze. Acolo se pot lega greșit firele, sau nu se acordă su­ficientă
atenție legăturilor; acestea trebuie cositorite ori se folosesc acele mor­sete
sau reglete de alamă. În ultima vreme au apărut niște conec­tori certificați
pentru a conecta fire de aluminiu și cupru, cu prinderea pe pârgii, nu cu
șurub. La reglete se poate întâmpla ca aluminul să se secționeze la strân­ge­rea
șurubului.

De
asemenea, dozele trebuie amplasate și ele la o anumită dis­tanță între ele,
astfel încât dacă se în­trerupe un circuit să îl poți schim­ba fără să refaci
toate traseele.

Dacă
apare un incendiu, trebuie să ne punem întrebarea mai departe: de ce se propagă
atât de puternic uneori? Polistirenul nu este cea mai bună soluție de
termoizolare din perspectiva aceasta, chiar dacă este ignifugat. De aceea, din
loc în loc, între etaje, se întrerupe acoperirea cu bariere de vată minerală.
Dacă nu se respectă această metodă, in­cendiul se propagă rapid. Diblurile de
plastic sunt și ele inflamabile, iar faptul că plăcile de polistiren sunt prise
în puncte de adeziv permite crearea unor curenți de aer ce intensifică
incendiul. Vata minerală este un material sigur, inclusiv pentru mansardă. Vata
minerală este benefică și pentru izolarea termică a instalațiilor sanitare, de
ventilare ș.a.m.d., realizându-se o economie de energie. Nu se folo­sește
pentru instalații electrice, pen­tru că acestea trebuie să piardă căldura
atunci când se încălzesc. Și niciodată nu se bagă cablul electric pe lângă
țevile cu agent termic.

Cum
au evoluat conductorii în ultimele decenii?

Calitatea
metalului se poate spune că este aceeași, dar în trecut izolația era mai slabă,
devenea casantă în timp. Polimerii de PVC au evoluat, sunt mai rezistenți și
mai flexibili. Dar și acum, sunt unii producători care „uită” să folosească
acea pudră ce protejează con­duc­torul de mantaua din PVC. Se poate vedea cum
plas­ticul nu se desprinde de pe cablu.

Dacă
se transformă un pod în mansardă locuibilă, se poate folosi instalația veche?

Da,
dar depinde de starea celei existente. Oricum, este nevoie de proiect de
instalații, de un aviz din partea unui inginer proiectant, iar modul de lucru
trebuie să respecte câteva reguli, indiferent de ce zice beneficiarul. De
exemplu, nu treci cu copexul prin grinda de lemn, o ocolești pe contur. Trebuie
să fim atenți la membranele anticondens, pentru că umiditatea poate afecta
instalațiile. Copexul metalic, chiar și cel galvanizat, poate rugini, de aceea
se evită trecerea instalațiilor prin aceste zone. Eventual se poate folosi copex
metalic acoperit cu un strat suplimentar de PVC. Umiditatea nu intră la
conductor, pentru că izolația este perfect etanșă. Acolo unde este cazul, se
practică străpungeri care trebuie izolate cu silicoane, mem­brane bituminoase
pe bază de apă, benzi și alte produse care să protejeze instalațiile.

Ce
presupune montarea unor ferestre de mansardă automa­tizate?

Trebuie
să ții cont de ceea ce prevede arhitectul, de amplasarea ferestrei, pentru a
proiecta ins­talațiile corect și ergonomic. Tehnologia a avansat mult și în
acest domeniu, deci sunt numeroase aspecte de luat în calcul. Pentru acționare,
senzori de umiditate, temperatură etc., ai nevoie de alimentare electrică, de
regulă pe curenți slabi, cu o sursă separată sau un circuit electronic. Eu
personal sunt pasionat de acționarea de pe telefon pentru orice, de la
iluminare și pornirea centralei termice, la senzori de inundație sau orice altă
facilitate. Costă, e adevărat, dar e o pasiune pe care o împărtășesc tot mai
mulți utilizatori. Inconvenientul este că uneori pot apărea erori, update-uri,
lipsa de semnal… dar utilitatea primează.

Ce
părere aveți despre pa­nou­rile solare și fotovoltaice?

Sunt
excelente! Putem folosi panourile solare pentru apă caldă, pentru climatizare
prin pardoseală, chiar pentru o încălzire supli­men­tară a apei iarna, înainte
ca aceasta să intre în centrală – câteva grade în plus pot însemna o economie
de energie importantă. De asemenea, panourile fotovoltaice pentru a produce
curent electric… păcat că au fost întrerupte subvențiile pentru instalarea
acestora și că energia produsă suplimentar nu mai poate fi furnizată către
rețea. Ceea ce aș vrea să menționez totuși este că avem nevoie de un
structurist pentru mon­tarea lor, fiind vorba de încăr­cări mari pentru
acoperiș, iar curenții de aer le pot smulge.

<!–[if gte mso 9]>