RESTAURARE tavan casetat

Toate datele din industrie arată că în ciuda pandemiei, apetitul pentru construcții și renovări mai ales nu a scăzut. Magazinele de materiale sunt pline de la începutul anului iar meșterii buni au agenda încărcată pe luni în avans. Lunile de repaos forțat de la începutul primăverii au determinat mulți români să facă în sfârșit lucrările pe care le amânau de la un an la altul din lipsă de timp.  Publicăm în paginile de față o renovare mai specială, având ca obiect un tavan casetat ce împlinește anul acesta frumoasa vârstă de 90 de ani.
Toate datele din industrie arată că în ciuda pandemiei, apetitul pentru construcții și renovări mai ales nu a scăzut. Magazinele de materiale sunt pline de la începutul anului iar meșterii buni au agenda încărcată pe luni în avans. Lunile de repaos forțat de la începutul primăverii au determinat mulți români să facă în sfârșit lucrările pe care le amânau de la un an la altul din lipsă de timp.  Publicăm în paginile de față o renovare mai specială, având ca obiect un tavan casetat ce împlinește anul acesta frumoasa vârstă de 90 de ani.

Toate
datele din industrie arată că în ciuda pandemiei, apetitul pentru construcții
și renovări mai ales nu a scăzut. Magazinele de materiale sunt pline de la
începutul anului iar meșterii buni au agenda încărcată pe luni în avans. Lunile
de repaos forțat de la începutul primăverii au determinat mulți români să facă
în sfârșit lucrările pe care le amânau de la un an la altul din lipsă de
timp.  Publicăm în paginile de față o
renovare mai specială, având ca obiect un tavan casetat ce împlinește anul
acesta frumoasa vârstă de 90 de ani.

Tavanul
e piesa de rezistență din casa scării ample de acces la etaj, spațiul fiind
folosit preponderent la petreceri și drept sufragerie. Înaintea naționalizării
casei, în funcțiunea inițială, ușile triple ale camerelor învecinate se
deschideau complet la evenimente, luând naștere un spațiu deschis de circa 100
mp. Deoarece casa a fost folosită de mai multe familii după război, aceste uși
au fost blocate iar scara interioară elegantă a devenit spațiu comun de acces.
Nimeni nu s-a mai preocupat de casa scării, deși considerăm că este cea mai
elaborată și mai interesantă zonă a clădirii.

După
mai bine de 60 de ani de neglijare, spațiul arăta rău. Plafonul casetat se
scorojise, la îmbinarea cu pereții era igrasie și mucegai, traseele de
instalații atârnau neglijent (și destul de nesigur conform standardelor
actuale) și nici nu se mai punea problema ca instalația de iluminat să mai
funcționeze. Geamul dinspre stradă fusese obturat cu sticlă mată și bătut în
cuie, stând închis zeci de ani. În fine, spațiul era „înnobilat” cu un PVC
ieftin, vechi și murdar, deși dedesubt se găsea o pardoseală din stejar cu un
grad de finisare ridicat.

Totuși,
și în cazul nostru, orice rău s-a dovedit a fi spre bine. Tendința locatarilor
de a improviza și de a segmenta spațiile s-a dovedit benefică pentru că a
prezervat finisajul original. Geamul bătut în cuie a putut fi deschis și
restaurat, tâmplăria rămânând nefolosită multe decenii. Ușile obturate cu tego
și gips-carton mai recent au fost ferite de tendințele de înlocuire cu
termopan, cum s-a întâmplat la unele apartamente ale casei, iar parchetul de
sub PVC a rămas ferit de agresiuni și chiar de intemperii, căci aco­perișul
deteriorat lăsa să treacă apa, la ploi mai serioase în casa scării…

  La renovarea acestui spațiu proprietarii au
decis să folosească toate elementele originale existente din fericire pe
poziție, executând în ordine cronologică următoarele lucrări – desfacerea
vechii tâmplarii, cu­ră­țarea acesteia de vopsea și murdărie, șlefuirea și apoi
băițuirea în nuanța originală, re­novarea pereților, rașchetarea și – unde se
im­punea – înlocuirea parchetului, schim­ba­rea completă a instalației
electrice și eli­­­minarea sobelor din planul parterului, cele exis­tente pe
poziție nefiind originale, ci modele nein­teresante de ani 80.

Tavanul
a rămas ultimul deoarece pre­su­punea o serie de lucrări preliminare înaintea
abordării propriu-zise. În primul rând s-a încercat re­pa­rarea și verificarea
instalației electrice existente din construcție în spatele finisajului. O
înlocuire completă a acesteia ar fi presupus deteriorarea caroiajului decorativ
original, lucru cu care proprietarii nu au fost de acord.

Așadar
cu ocazia schimbării instalației casei au fost identificate câteva fire în doze
ce puteau deservi plafonul, dar niciunul funcți­o­nal. S-a reușit după
încercări repetate să fie identificat firul rupt, din fericire situat aproape
de doză. Merită notat că instalația originală este din cupru și funcționează
perfect în ciuda vechimii.

O
altă lucrare dificilă a constat în resta­u­rarea ornamentelor circulare ce
fixează becurile în plafon, câteva fiind 
refăcute din ipsos și apoi aplicate pe poziție.

Înainte
de a zugrăvi plafonul s-a decis păstrarea cromiei originale, în care tavanul
are o nuanță ușor mai închisă decât pereții, tratați în alb. Deși în general se
întâmplă invers, tavanul fiind mai deschis decât pereții, aici e indicat să fie
mai închis deoarece când se aprinde lumina se produce un contrast foarte
reușit.