Lemnul este, chiar și în zilele noastre, unul dintre materialele importante folosite în construcții, doar că legislația, gândirea ecologică și climatul economic ne determină să îl folosim cu mai multă responsabilitate, fiind o resursă cu capacitate limitată de regenerare și tot mai greu de procurat. Arhitectura actuală îl prevede în proiectele sale, pentru diverse structuri, amenajări interioare și exterioare, dar mai ales pentru șarpantele caselor rezidențiale sau în stil tradițional, cu destinații dintre cele mai diverse.
Pe cât de dorit este lemnul ca material pentru construcții, pe atât de multe și sensibile probleme poate pune atunci când vorbim de o construcție modernă, confortabilă, cu un comportament previzibil la factorii de mediu. Specialiștii din domeniu au nevoie de mulți parametri măsurabili pentru a-i putea gestiona acest comportament în faza de construcție, dar mai ales în timpul exploatării, lemnul fiind un material cu o anumită dinamică, inaccesibilă celor neavizați. Normativul privind proiectarea construcțiilor din lemn NP 005-03, cu ultima sa variantă din 2003, ține cont de toți parametrii necesari pentru a avea structuri sigure; din acesta vom selecta anumite prevederi pe care, fără a intra în prea multe detalii tehnice sau calcule specifice, ar trebui să le cunoască orice montator de acoperișuri și, de ce nu, orice beneficiar determinat să își supravegheze modul în care i se desfășoară investiția. În orice caz, producătorii de materiale pentru acoperișuri, în speță cei de învelitori, își obțin agrementările în funcție de aceste normative și le includ în sistemele pe care le comercializează.