Execuția lucrărilor de hidroizolații reprezintă o etapă esențială în procesul de construcție, cu rol direct în asigurarea durabilității și siguranței clădirilor. Activitatea de execuție a lucrărilor de hidroizolații, indiferent dacă se desfășoară în regim de antrepriză generală sau subantrepriză (sau contract de subcontractare), implică o serie de obligații juridice și documente specifice, menite să releve în mod cât mai complet și corect execuția lucrărilor. Respectarea cadrului legal privind contractarea este obligatorie și nu reprezintă doar o formalitate administrativă, ci este esențială atât pentru protecția executantului din perspectiva recunoașterii calității lucrărilor, cât și pentru beneficiarul final în relația cu autoritățile de control. În prezentul articol vom analiza principalele acte juridice pe care un executant diligent de lucrări de hidroizolații trebuie să le încheie, raportat la cadrul normativ în vigoare și la practica din domeniul construcțiilor.
Cadru legal aplicabil:
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, care impune executanților respectarea proiectului tehnic, utilizarea unor materiale certificate;
- Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții;
- Codul Civil art. 1851–1870, privind contractul de antrepriză;
- HG nr. 273/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind recepția construcțiilor;
- Reglementări tehnice din 21.09.2006 ”Ghid privind proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor cu membrane bituminoase aditivate cu APP şi SBS”, indicativ GP 114-06, Ordinul nr. 607/21.04.2003 pentru aprobarea reglementării tehnice ”Normativ NP 040-02 privind proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolațiilor la clădiri”.
Forma de organizare a executantului
Indiferent de forma de organizare, respectiv Persoană fizică autorizată (PFA), Societate cu răspundere limitată (SRL) sau Societate pe acțiuni (SA), executantul lucrărilor poate avea calitatea de antreprenor general sau subantreprenor și, prin urmare, el trebuie să aibă o bază contractuală solidă care să acopere pe cât posibil multiplele situații apărute în practică.
Actele premergătoare execuției
Execuția efectivă debutează prin încheierea actului juridic generator de obligații, respectiv contractul de execuție a lucrărilor, care la rândul său poate fi încheiat în lumina contractului de antrepriză sau de subantrepriză (subcontractare). Clauzele esențiale ale actului juridic bilateral vor include obiectul acestuia, valoarea și modalitatea de plată, durata de execuție și termenele intermediare, obligațiile părților, clauzele de garanție și răspunderea contractuală, inclusiv cea privind viciile. Înainte de semnarea contractului de execuție a lucrărilor, executantul trebuie să întocmească devizul de lucrări, care va îngloba aspecte precum cantitățile pe care urmează să le pună în operă, prețurile unitare, manopera, materialele folosite. Devizul de lucrări va deveni parte integrantă a contractului încheiat. În mod obligatoriu, parte integrantă a contractului de execuție a lucrărilor va fi și oferta tehnico-economică. Aceasta va cuprinde cel puțin metodologia de execuție, graficul general de realizare a lucrărilor contractate, materialele pe care executantul urmează a le pune în operă, planul de management al calității și orice alte detalii care să acopere cerințele beneficiarului. În privința materialelor pe care executantul urmează să le pună în operă, este recomandat ca în situația în care executantul nu este și producătorul hidroizolațiilor și urmează să contracteze la rândul lui achiziția acestora de la un producător sau un distribuitor autorizat al producătorului, să includă în ofertă aceste aspecte, tocmai pentru a asigura transparența necesara și a stabili nivelul de calitate utilizat. În privința metodologiei de execuție, este important să se analizeze existența unui proiect tehnic (document întocmit anterior demarării execuției propriu-zise) sau, în lipsa unui proiect tehnic, se vor avea în vedere detaliile tehnice agreate cu beneficiarul. Pe parcursul execuției lucrărilor, se vor analiza dispozițiile de șantier, fiind necesar ca acestea să fie în directă concordanță cu metodologia de execuție inclusă în oferta tehnică.
Actele pe durata execuției
Execuția unui contract de lucrări începe odată cu primirea ordinului de începere emis de beneficiar. Este recomandat ca în cuprinsul contractului încheiat cu beneficiarul să se stabilească în mod clar momentul începerii efective a execuției, respectiv data primirii ordinului de începere emis de beneficiar și nu data emiterii. Sigur că în practică aceste două momente se suprapun. Pasul imediat următor primirii ordinului de începere este predarea amplasamentului (sau a frontului de lucru), care trebuie să se materializeze într–un proces verbal de predare a amplasamentului. Acest proces verbal are o importanță deosebită, dat fiind că, pe de o parte, atestă demararea efectivă prin pătrunderea personalului executantului în șantier, iar pe de altă parte, în cuprinsul acestuia trebuie să se consemneze starea locului, precum și nivelul lucrărilor derulate până la acel moment. Prin definiție, lucrările de hidroizolații ale unei clădiri se execută ulterior finalizării altor lucrări/părți din lucrare și din această perspectivă este deosebit de important pentru executantul acestora să aibă o dovadă a stadiului lucrărilor anterioare la momentul predării amplasamentului către acesta. În plus, dat fiind faptul că de cele mai multe ori, concomitent cu execuția lucrărilor de hidroizolații, se vor executa și alte lucrări asupra imobilului respectiv, procesul verbal de predare al amplasamentului trebuie să cuprindă și aceste elemente.
Un aspect important mai este caracterul ascuns pe care îl pot dobândi lucrările de hidroizolații. Potrivit dispozițiilor art. 1876 alineatul 3 Cod Civil, ”La finalizarea acelei părţi din lucrare ce urmează a fi acoperită prin executarea ulterioară a altor lucrări sau prin montarea unor elemente de construcţii, antreprenorul şi beneficiarul sunt obligaţi să constate împreună existenţa părţii finalizate şi conformitatea acesteia cu dispoziţiile legale şi clauzele contractului. În acest scop, dacă nu s-a convenit altfel, antreprenorul îl convoacă pe beneficiar la locul executării lucrării înăuntrul unui termen rezonabil, a cărui întindere se stabileşte, potrivit uzanţelor existente, în raport cu natura lucrării şi locul situării acesteia. În cazul în care beneficiarul nu se prezintă la termenul comunicat în scris sau pe altă cale convenită de către părţi, antreprenorul poate întocmi singur actul de constatare a lucrării ce urmează a fi acoperită.”. Textul de lege are în vedere ipoteza recepției (parțiale) a ”lucrărilor care devin ascunse”. Se observă că, potrivit textului de lege indicat, în cazul în care, urmare a convocării realizate de către executant, beneficiarul nu se prezintă la data și locul stabilit, executantul este în drept să întocmească singur actul de constatare al lucrării ce urmează a fi acoperită (altfel spus, procesul verbal de lucrări ascunse, de faze determinante). Este important de menționat că în cuprinsul convocării, executantul trebuie să specifice în mod clar și precis motivul întocmirii acestei convocări, respectiv stadiul lucrărilor sale, precum și lucrările viitoare ce urmează a fi puse în operă și care determină dobândirea caracterului ascuns al lucrărilor de hidroizolații. De asemenea, este de precizat că dirigintele de șantier, reprezentant al beneficiarului în șantier, are obligația legală să efectueze verificările prevăzute de reglementările tehnice și să semneze procesele verbale de recepție calitativă a lucrărilor care devin ascunse.
În situația unei clădiri cu mai multe etaje, este important de menționat că executantul, pe măsură ce va înainta în lucrările de hidroizolații, să întocmească câte un raport de lucru/situație de lucrări aferent fiecărui nivel în parte, concomitent cu procesul verbal de lucrări ascunse. Acestea atestă punerea în operă, cât și recepția parțială cu atestarea dobândirii caracterului ascuns al lucrărilor executate.
Actele la finalizarea lucrărilor
Momentul finalizării execuției lucrărilor de hidroizolații se marchează prin înștiințarea efectuată de către executant beneficiarului și convocarea acestuia la realizarea recepției, la terminarea lucrărilor. Această recepție urmează să se materializeze într–un proces verbal de recepție la terminarea lucrărilor. În cadrul procedurii de recepție, se pot realiza și testele de calitate, iar în specificul lucrărilor de hidroizolații este testul de inundare ca probă de etanșeitate, care presupune provocarea unei inundații controlate, de obicei la o terasă sau la alte suprafețe care urmează a fi finisate. Scopul acestui test este verificarea etanșeității membranei sau a stratului hidroizolant, pentru a depista și eventual remedia la timp posibilele defecte de calitate anterior aplicării finisajelor. Rezultatul testului de inundare se va consemna într–un proces verbal privind derularea testului de inundare. Momentul recepției la terminarea lucrărilor dă naștere unor noi etape contractuale, respectiv acesta este momentul de început al garanției lucrărilor de hidroizolații. De aceea, este recomandat ca executantul să dețină și să aducă la cunoștința beneficiarului, anterior demarării lucrărilor, fișele tehnice de produs, precum și certificatele de conformitate (ce emană de la producător) ale materialelor hidroizolante.
În concluzie, un executant diligent al lucrărilor de hidroizolații trebuie să se asigure că deține toate documentele aferente întregii etape de execuție, pentru evitarea conflictelor juridice, inclusiv a litigiilor între profesioniști.
Avocat Andreea Enciu (Cioclov)
Postolache & Cioclov SCA
Tel: +40 722 670 182
Bd. Unirii nr. 67, Sector 3, Bucure