Evacuarea controlată a apei de pe acoperiș: Sistemele pluviale

Caz concret: beneficiarul unui acoperiș din tablă de oțel cu profil
trapezoidal a cumpărat un sistem de jgheaburi din PVC de la un
supermarket specializat în materiale de construcții, primind asigurări
că totul va fi în regulă (brandul nu era dintre cele consacrate, dar
tentația a constat în prețul redus).Caz concret: beneficiarul unui acoperiș din tablă de oțel cu profil
trapezoidal a cumpărat un sistem de jgheaburi din PVC de la un
supermarket specializat în materiale de construcții, primind asigurări
că totul va fi în regulă (brandul nu era dintre cele consacrate, dar
tentația a constat în prețul redus).

Un jgheab de calitate… îndoielnică

Caz concret: beneficiarul unui acoperiș din tablă de oțel cu profil trapezoidal a cumpărat un sistem de jgheaburi din PVC de la un supermarket specializat în materiale de construcții, primind asigurări că totul va fi în regulă (brandul nu era dintre cele consacrate, dar tentația a constat în prețul redus).

Lucrarea a fost realizată fără probleme, jgheaburile fiind montate pe cârlige, cu elemente de îmbinare și racordate la burlane din oțel, cu diametru suficient de mare pentru a prelua apa din precipitații căzută pe un acoperiș nu foarte întins. În următorii 2 ani, experiența proprietarului a fost destul de nefericită: jgheaburile s-au deformat progresiv, sub acțiunea intemperiilor, a zăpezii și gheții de pe acoperiș, poate și a soarelui. Este greu de presupus că, dată fiind rezistența slabă la solicitări mecanice, jgheaburile ar fi fost fabricate dintr-un PVC rezistent la ultraviolete. Astfel, sistemul pluvial nu-și mai îndeplinea rolul de preluare a apelor meteorice, care aveau traiectorii dintre cele mai imprevizibile. A fost suficient pentru ca zona de streașină să fie inundată la orice ploaie, cu efecte distructive și asupra fațadei, respectiv igrasie în camerele adiacente.

În consecință, beneficiarul a fost nevoit să solicite intervenția unor specialiști care să suplinească prin diverse artificii calitatea slabă a acestui sistem. Marginea exterioară a jgheaburilor a fost ancorată în niște tije speciale cu cârlig, fixate apoi în șarpantă, prin străpungerea învelitorii. În zonele de îmbinare a jgheaburilor, pentru a opri scurgerile, au fost aplicate benzi de etanșare bituminoase, flexibile și autoadezive, cu față de aluminiu. Acestea constituie o soluție folosită uneori de specialiști pentru hidroizolare în zona acoperișurilor, fiind rezistentă nu doar la apă și UV, ci și la cicluri repetate îngheț/dezgheț.

Rezultatul este unul mulțumitor, jgheaburile „își fac treaba”, dar proprietarul regretă din plin alegerea inițială făcută, fără a se informa asupra produsului, fără a avea nicio referință. Departe de noi să incriminăm sistemele pluviale din PVC! Doar accentuăm faptul că, în cazul acestora, trebuie ceva mai multă atenție în alegerea produsului; întradevăr, PVC-ul nu ruginește, rareori se decolorează și este mai ieftin, dar nu orice producător este capabil să ofere performanță pe această zonă. Rezistența mecanică a acestui material și păstrarea formei depind în bună măsură de temperatura de exploatare, iar produsele de calitate controlată sunt însoțite de informații în acest sens.

Unde montăm burlanul

Contează unde conectăm burlanele la jgheab! Exemplu: un burlan din PVC cu diametrul de 10 cm, montat la capătul jgheabului, poate evacua apa de pe un acoperiș de 100 mp (110 mp dacă se lucrează cu sistem din oțel). Dacă burlanul este montat la mijlocul jgheabului, acesta poate deservi un acoperiș de aproape 200 mp (220 mp dacă sistemul este din oțel). Iată de ce este importantă proiectarea corectă a sistemului pluvial, în funcție de caracteristicile acoperișului. Chiar și panta acestuia este importantă pentru stabilirea debitului suportat, în urma unui calcul hidraulic, deoarace există un anumit decalaj între căderea ploii și timpul în care se scurge. Astfel, sistemul pluvial nu va mai avea problemele atât de des întâlnite la montajele din România.

Sfaturi pentru beneficiari
Verificați dacă montatorul ține cont de următoarele aspecte:

• Sistemul pluvial este proiectat în funcție de suprafața învelitorii, respectiv a unei pante a acestuia – cu cât suprafața este mai mare, cu atât jgheaburile și burlanele trebuie să aibă dimensiuni mai mari;
• Se ia în calcul și numărul scurgerilor dedicate unei ape, precum și amplasamentul acestora; la aceeași rată a precipitațiilor, 2 burlane sunt mai eficiente dacă sunt amplasate în zona care marchează împărțirea în 3 a jgheabului, decât dacă sunt amplasate la capete!
• Jgheaburile sunt montate în pantă (de exemplu circa 3 cm diferență de nivel la o lungime a jgheabului de 10 m, în funcție de zona/cantitatea de precipitații anuale);
• Sunt prevazute conectoare sau alte soluții care să permită etanșeizarea și în același timp expansiunea termică a sistemelor pluviale, în special a jgheaburilor;
• Deversarea apelor colectate se face la cel puțin 20 cm de soclu, eventual cu un cot reglabil, pentru a evita pătrunderea umezelii în fundație sau zidărie.