Supanta este definită îndeobște ca acel planșeu intermediar din interiorul unei încăperi, deschis pe una sau mai multe laturi spre aceasta. Dacă planșeul respectiv are mai mult de 40% din aria spațiului respectiv, se consideră că este un nivel în plus. Este un element constructiv spectaculos, aerisit, pe care utilizatorii îl apreciază ca loc de dormit, birou, zonă de relaxare etc. O preocupare este însă accesul către supantă și siguranța, deci vom vorbi despre scară și balustrade. Pentru aceasta, am cerut consilierea colaboratorului nostru specializat în execuția scărilor din lemn, domnul Gheorghe Predescu, căruia i-am luat un interviu.
Domnule Predescu, ce aspecte importante luați în calcul atunci când abordați scări de acces către supante?
Teoretic, scările spre supantă nu ar trebui să aibă ceva special. Totuși, tipul de scară avut în vedere depinde foarte mult de spațiul disponibil, dar și de destinația dorită pentru platforma respectivă. Supanta este un element spectaculos, care poate fi valorificat dacă se investește în el. În funcție de gradul de utilizare al platformei (care impune și cât de des se va folosi scara spre supantă), se vor proiecta scări mai înguste, poate mai incomode, respectiv mai largi, cu panta mai lină. În condiții rezonabile, se poate avea în vedere o pantă de urcare de 35 – 40 de grade maxim; poate fi situația unui dormitor amenajat acolo, sau un alt tip de spațiu, pe care îl utilizăm cel puțin o dată pe zi. Deseori însă aceste spații se folosesc pentru depozitare, ori pentru a admira o priveliște, cazuri în care este suficientă și o scară minimală, care să ocupe cât mai puțin spațiu în partea de jos.
În general, ce pantă este recomandată?
Cea indicată de normative, de la 30 la 38 de grade, dar putem spune că aceste scări către supante sunt mai curând niște cazuri particulare. Depinde și de diferența de nivel, respectiv de preferința beneficiarului vizavi de confort. Dacă avem o înălțime de peste 3 metri, rampa poate ajunge și la 6 metri, lucru care crește complexitatea lucrării, nevoia de spațiu, necesitatea consolidării – pentru că trebuie armate vangurile.
Există în sarcina executantului obligații privitoare la siguranță?
De bună seamă. Platforma trebuie neapărat îngrădită cu balustrade, ca și scara, eventual cu sisteme de ancorare solide, gen bucșe metalice. Pot exista excepții când avem o scară rezemată abruptă, caz în care nu se mai impune balustrada, pentru că ne ținem cu mâna direct de scară, urcăm și coborâm cu fața spre ea. Dar, altfel, la orice scară cu înclinație mai mică trebuie prevăzută balustradă și mână curentă. Și supanta în sine are nevoie de o închidere sigură, cel mai adesea realizată printr-o balustradă. Din experiență proprie, din 2003, de când activăm pe această piață, majoritatea scărilor pe care le-am realizat, către platforme de acest gen, au fost scări rezemate. Și tot ca o recomandare de utilizare în siguranță a scării, dar și pentru confort, treptele trebuie amplasate la 20-25 cm una de cealaltă.
Din ce material se execută de regulă o asemenea scară?
Noi facem din lemn în marea majoritate a cazurilor. Pot fi și excepții, precum scările în spirală, melcate, care se pot face din metal, în funcție de spațiul existent. Ideea centrală este să pierzi cât mai puțin spațiu la nivelul de jos. În plus, pe zona platformei trebuie să ai o siguranță deplină, atât la urcare, cât și la coborâre, deși scările de supantă nu sunt tratate în normative explicit, cu excepția situațiilor legate de siguranța la incendiu. Există multe variante de execuție, unele cu o estetică elaborată, care înfrumusețează acest spațiu special, inclusiv când este vorba despre amenajarea mansardelor. De pildă, aș menționa scările decupate, prevăzute cu o treaptă pe stânga, alt ape dreapta – sunt modele foarte spectaculoase și au avantajul că salvează spațiu. Ca neajuns ar fi acela că te obligă la o cadență a pășirii, ceea ce poate fi mai dificil la coborare. În general, problema principală la abordarea unei scări este coborârea, și nu urcarea; atunci se pot întâmpla accidente mai des.
Ce ne puteți spune despre finisaje?
Noi facem în atelier cam 90 % dintre operațiuni, iar la fața locului rămâne să executăm doar montajul final. De regulă, executăm doar scara, nu și supanta. Ca finisaj, ne corelăm cel mai adesea cu constructorul supantei. Majoritatea scărilor executate de noi sunt din stejar masiv, așa cum ni se solicită – atat treptele, cât și structura propriu-zisă a scării. Finisajul este cel specific esenței folosite, în conformitate cu dorințele beneficiarului, deci nu intervine nimic special. Pot exista însă cereri speciale din partea clientului sau arhitectului, de exemplu spoturi sau benzi LED, care să accentueze anumite linii ale scării – în scop estetic sau de siguranță.
Fiind vorba de construcții din lemn la poduri, se impune ignifugarea?
Da, este foarte necesară. Structurile existente pe șantier sunt în sarcina beneficiarului, iar noi suntem responsabili de scara propriu-zisă. Ca măsură de siguranță, utilizăm la finisare produse speciale cu proprietăți ignifuge – de exemplu, toate lacurile și baițurile Bona pe care le folosim, speciale pentru scări, sunt din această categorie. În plus, sunt și antiderapante, ceea ce reprezintă un nou avantaj. Lucrăm doar cu produse profesionale, inclusiv adezivii de lipire pe beton, din gama Titan, de la același producător Bona.
În ce mod vă afectează structurile existente? Ce faceți dacă supanta sau planșeele nu sunt stabile?
Nu putem lucra fără să ne bazăm pe niște structuri solide, care trebuie asigurate de beneficiar sau antreprenor. Iar scara noastră trebuie să reziste la fel de bine, indiferent de materialul folosit. O scară poate avea greutăți diferite, de la câteva zeci la sute de kilograme, la care se adaugă greutatea utilizatorilor. Unul dintre cele mai sensibile puncte este zona de prindere a scării la supantă, în partea de sus; acolo trebuie să fim foarte atenți, să avem o ancorare bună.
Ce ne puteți spune despre comunitatea constructorilor de scări din București și din România?
Nu suntem prea mulți executanți de scări, care să facă acest lucru exclusiv. Și nici nu avem o asociație, nu comunicăm prea bine între noi, pentru a ne împărtăși experiențele și secretele muncii noastre. Există ateliere de tâmplărie și mobilier, meșteri lemnari care preiau comenzi de scări și le execută. Este însă mai greu să obții calitate făcând mai multe meserii – și scări, și pardoseli din lemn, și mobilier, și dulgherie etc. Este important să te specializezi, să faci mai des o operațiune pentru a-ți optimiza rezultatele și a evita greșelile. Pentru că fiecare meserie are dificultățile ei și modurile de a rezolva anumite probleme. Dar există și tâmplari extraordinari care fac adevărate opere de artă. Avem noroc cu rețelele de socializare că mai putem afla unii despre alții și despre lucrurile bune pe care le facem.
Lucrări în lemn
E-mail: pgh@lucrariinlemn.ro
www.lucrariinlemn.ro