Interviu cu domnul Mădălin Grigorete, specialist în montarea și exploatarea câmpurilor fotovoltaice – 5 GroupInterviu cu domnul Mădălin Grigorete, specialist în montarea și exploatarea câmpurilor fotovoltaice – 5 Group
Interviu cu domnul Mădălin Grigorete, specialist în montarea și exploatarea câmpurilor fotovoltaice – 5 Group
Cum vedeți legătura dintre acoperiș și panourile fotovoltaice montate la acest nivel?
Acoperișul, se știe foarte bine, este o structură de rezistență, care în decursul secolelor și-a schimbat forma. A fost studiat de pictori, scriitori, arhitecți, restauratori și, nu în ultimul rând, de ingineri structuriști, care toți au ajuns la aceeași concluzie: cel mai bun acoperiș este acela prin care nu trece nicio picătură de apă și se potrivește cel mai bine casei respective. Odată cu dezvoltarea tehnologiei, a venit și rândul nostru, al celor care ne ocupăm de domeniul fotovoltaic, să-l studiem, după ce în prealabil inginerii structuriști ne-au dat acordul că ne putem «urca» pe o structură. Noi, firmele de montaj, preluăm calculele de rezistență ale acoperișurilor, desenele de detaliu și generale, apoi dăm soluții de forma: câți KWp se pot monta pe acel acoperiș, respectiv care este soluția de prindere. Când se dorește încărcarea acoperișului cu panouri fotovoltaice, trebuie consultat și un inginer.
Care sunt modalitățile principale de montaj?
Panourile fotovoltaice se pot monta atât deasupra învelitorii, cât și ca înlocuitori de succes ai acesteia, deoarece un panou fotovoltaic de 1,6 mp cântărește 27-30 kg și are o bună rezistență la grindină (diametru 2,5 cm la o viteză de 100 km/h). Deci, încărcarea acoperișului este mult mai scăzută decât atunci când se folosește țigla, deoarece într-un metru pătrat intră 13-14 țigle a câte 3,4 – 3,5 kg/bucată (aproximativ 45 kg/m2). Noi ne sfătuim clienții conform tabelului următor:
La montarea unui panou pe acoperiș, trebuie avute în vedere mai multe aspecte: regimul temperaturilor din acea zonă, în corelație cu datele tehnice ale panoului, dimensinile acoperișului și alegerea unui anumit tip de panou (ca dimensiune în raport cu productivitatea) astfel încât acoperișul să fie cât mai rentabil, structura pe care se montează panoul să fie în conformitate cu încărcarea etc.. Montarea de câmp fotovoltaic pe un acoperiș se poate face de către cel care a construit acoperișul sau de altă persoană, doar că este foarte importantă pregătirea personalului (atât la acoperiș, cât și la panouri) și comunicarea/ conlucrarea dintre cei doi.
Recomandați panourile la sol sau pe cele montate pe acoperiș?
Nu prea putem să facem o comparație între câmpurile fotovoltaice la sol și cele pe acoperișuri, pentru că primele constituie așa-numitele „centrale” – puteri de instalare mari, doar pentru a vinde energia (deci este vorba despre afaceri, practic), pe când cele din urmă sunt destinate îndeosebi consumului propriu casei respective – excepție fac suprafețele mari cum sunt halele de producție, deci scopul lor este reducerea cheltuielilor, devenind astfel tot un fel de afacere. La sol îți trebuie teren, care se scoate din circuitul agricol, iar pe acoperiș nu-ți trebuie prea multe avize, deoarece este o suprafață practic neutilizabilă în alt scop.
Este de preferat ca panourile fotovoltaice să fie încastrate în învelitoare sau montate aparent?
La fiecare dintre cele două tipuri de câmpuri trebuie avută în vedere circulația naturală a aerului, deoarece un panou lucrează cel mai bine la 20-25°C, temperaturi ce nu se prea întâlnesc vara la soare. De aceea, noi recomandăm montarea de panouri pe un acoperiș existent deasupra învelitorii, pentru a exista o circulație naturală a aerului și pe sub panou, care să-l răcească. În cazul apariției unui strat de zăpadă, situația se poate rezolva cu un covoraș electric care se încălzește, cu fir de carbon, montat pe partea posterioară a panoului, sau cu un cablu electric special ce degajă o căldură la baza panoului. Astfel, se topește zăpada, este adevărat cu riscul pierderii producției de energie electrică pe o zi.
Referindu-ne la România, avem suficient soare pentru ca panourile să devină rentabile?
România dispune de foarte mult soare. Nu ne putem compara cu Italia, dar dacă ne raportăm la liderul european în producerea de energie electrică fotovoltaică, Germania, cu siguranță stăm mult mai bine. Viitorul se anunță foarte costisitor vizavi de energie, de aceea cred cu tărie că fiecare casă, individuală sau comună, va fi nevoită să se autogospodărească, luând din exteriorul ei o parte din ce are nevoie. Rentabilitatea panourilor este reală, deoarece soarele dă radiații gratis pe care noi le putem valorifica, dar un plus considerabil de rentabilitate este dată de cel ce face sistemul prin alegerea componentelor, compatibile între ele, fără a exista pierderi mai mari de 6–7 %.
Dar dacă ne raportăm la ajutorul statului, care… nu prea există?
Fiecare decide pentru el însuși; statul nu te ajută pe partea de fotovoltaice, ba din contră: sunt aceleași etape de parcurs pentru persoanele casnice ( 3-4 KWp – instalați) ca și pentru o centrală de 1 MWp. Sfatul meu este, pentru cei care nu și-au făcut încă o casă, să-și construiască acoperișul viitoarei case cu o pantă (cea mai mare) spre sud. Iar pentru cei care au construit deja casa și nu au bani pentru a realiza câmpul fotovoltaic, să aibă răbdare: o să vină o vreme când o să ne închiriem acoperișurile celor care dispun de bani.
Cum vedeți casa ideală din perspectiva independenței energetice?
Fotovoltaicul ne ajută să reducem cheltuielile cu 60%; depinde și cum este dotată casa, ce consumatori există. Nu trebuie să uităm că panourile de apă caldă și încălzirea geotermală nu funcționează dacă nu există curent electric (nu poate circula apa prin ele). Sursele de energie eoliană sunt independente, dar trebuie să și bată vântul… Soluția ideală este să ai fotovoltaic, să ai geotermal, să ai panouri de apă caldă, iar de rezervă o centrală pe peleți. În orice caz, îndemnul nostru este: transformă-ți acoperișul într-o afacere rentabilă!