Pe locul vechii gradini a Palatului Sutu, la mica distanta de „Kilometrul 0” al Romaniei, era inaugurata în 1906 o cladire impunatoare si eleganta in acelasi timp, Palatul Societatii …
Pe locul vechii gradini a Palatului Sutu, la mica distanta de „Kilometrul 0” al Romaniei, era inaugurata în 1906 o cladire impunatoare si eleganta in acelasi timp, Palatul Societatii …
Pe locul vechii gradini a Palatului Sutu, la mica distanta de „Kilometrul 0” al Romaniei, era inaugurata în 1906 o cladire impunatoare si eleganta in acelasi timp, Palatul Societatii de Asigurari „Generala”. Proiectat de Oscar Maugsch, acest edificiu intra intr-un ansamblu arhitectural cu totul special, compus din cladirea Universitatii, amintitul Palat Șutu si Palatul Creditului Industrial, respectiv celebrele statui ale lui Mihai Viteazu si Gheorghe Lazar, inaugurate in a doua jumatate a secolului al XIXlea (1874, respectiv 1881). Ulterior, in 1936, a aparut si statuia lui Spiru Haret, o sculptura din marmura semnata Ion Jalea, de la 1936.
Pastrarea arhitecturii
Initial, acoperisul palatului era din tabla de zinc combinata cu placi de eternit, apoi a fost refacut cu tabla galvanizata plana, partial sub forma de solzi. In ultimii ani, data fiind si noua destinatie a imobilului (sediul al Bancii Comerciale Romane), s-a facut simtita necesitatea unei renovari care sa vizeze nu doar invelitoarea, ci si structura acoperisului. Totul trebuia refacut intr-o maniera care sa puna in valoare arhitectura cladirii si a intregii zone, motiv pentru care s-a optat pentru o solutie deosebita, cu invelitoare din titan-zinc. Unele elemente cu valoare estetica, precum coamele ornamentale, profilele amprentale, ornamentele lucarnelor, trebuiau pastrate. Vechea invelitoare deteriorata permisese putrezirea asterelii din lemn, dar si a unor elemente de rezistenta ale sarpantei. In acelasi timp, trebuia tinut cont de pret, garantarea in timp a lucrarii si de un termen de executie nu foarte indelungat, pentru a nu afecta activitatea beneficiarului. Lucrarea de fata, pe care o consideram una de referinta in domeniul renovarii acoperisurilor, contribuie la aspectul elegant al unuia dintre punctele-cheie ale Capitalei.
1. Prima etapa, deloc de neglijat, a fost organizarea santierului, cu cai acces, spatii pentru depozitare, spatii de lucru, cai de evacuare si altele, precum si stabilirea impreuna cu beneficiarul a succesiunii fronturilor de lucru. Pentru siguranta muncitorilor, dar si a pietonilor care treceau pe langa cladire sau a masinilor parcate in apropiere, au fost construite platforme suspendate asigurate pentru a preveni orice accidentare. Intrucat s-a lucrat si in sezonul rece, aceste structuri destinate lucratorilor au fost protejate fata de factorii meteorologici.
2. A urmat desfacerea invelitorii vechi, precum si a altor elemente de acoperis (jgheaburi, sorturi, glafuri, ornamente etc.). Piesele decorative, care au putut fi pastrate, au fost demontate si reconditionate in afara santierului, iar acolo unde nu s-a mai putut recupera nimic, au fost refacute identic din zinc moale.
3. Dupa o verificare atenta a sarpantei, au fost inlocuite acele elemente din lemn degradate, apoi a fost montata astereala din scanduri de 24 mm grosime. Montarea asterelii s-a facut pe fronturi de lucru, conform normelor, astfel incat sa nu ramana neacoperite suprafete mari. In caz de vreme nefavorabila, au fost utilizate folii de PVC si prelate. La realizarea sarpantei a fost folosit lemn de clasa 1, cu umiditate sub 20%, fara urme de coaja sau galerii de insecte. Intreaga structura din lemn a fost impregnata cu solutii ignifuge si biocide omologate.
4. Montarea foliei anticondens cu covor de ventilatie a fost executata conform normelor specificate de catre producator, fiind un sistem alcatuit dintr-un strat cu textura monofilament din polyamida si intradosul caşerat cu un strat de folie cu rezistenta redusa la transferul de vapori. Acest produs este utilizat cu precadere in cadrul pantelor mici şi al zonelor cu risc ridicat de infiltrare a apei, precum şi la orice suprafata unde nu poate fi asigurata o ventilare completa (in zona ferestrelor de mansarda, a coamelor şi a doliilor). Folia anticondens cu covor de ventilatie a fost montata in camp, sub tabla plana de titan-zinc, avand multiple proprietati: de ventilatie a intradosului invelitorii, de hidroizolatie, de difuzie a condensului si de fonoizolatie, diminuand eficient zgomotul picaturilor de ploaie.
5. Invelitoarea a constat asadar din tabla de titan-zinc, care sa indeplineasca exigentele DIN EN 988. Aliajul de titan-zinc se obtine din zinc (Zn) electrolitic cu grad de puritate ridicat (99,995%) cu adaugarea unei cantitati bine determinate de cupru (Cu) şi titan (Ti). Pentru invelitoarea de camp, la sistemul faltuit a fost ales un sortiment prepatinat in nuanta de gri-albastrui iar pentru ornamente s-a utilizat titan-zinc natural care in decursul timpului se acopera de asemenea cu un strat de patina. In zonele unde au fost prevazuti solzi, a fost ales un sortiment care are din fabricatie un strat de patina de culoare gri-grafit. Este un produs destinat cladirilor cu o arhitectura speciala, solzii fiind asemanatori ardeziei.
Invelitoarea a fost fixata prin cleme fixe si mobile. Clemele mobile permit dilatarea/contractia longitudinala a tablei, iar cele fixe impiedica alunecarea fasiilor de tabla. Invelitoarea faltuita a fost realizata din fasii de tabla imbinate longitudinal prin falturi verticale. Solzii dreptunghiulari, destinati anumitor zone (la cupole si deasupra fatadei), au fost confectionati cate 4 pe fasie orizontala. Aceste fasii au fost montate de asemenea prin agrafe si imbinate transversal si longitudinal sub forma unor falturi simple.
Restaurarea elementelor decorative
Demontarea acestora s-a facut cu cea mai mare atentie, pentru a putea fi refolosite, in ordinea fronturilor de lucru. Dupa demontare, au fost transportate la atelier unde au fost supuse unui proces de reconditionare şi restaurare, care a constat in:
• curatare (indepartarea straturilor de vopsea) prin gomaj sau sablare pana la materialul de zinc original;
• evaluarea starii fizice a materialului si modelului; piesele care au necesitat interventii au fost desfacute, recuperandu-se partile bune, iar cele degradate au fost reconstituite din zinc moale, dupa mulaje si sabloane conforme modelelor vechi; ulterior, piesele intregi au fost reconstituite;
• piesele distruse in totalitate au fost reconfectionate, folosindu-se sabloane si mulaje dupa altele identice; in caz ca nu exista altele identice, sunt reconditionate cele vechi, dupa care se realizeaza sabloanele necesare; matritele au fost turnate din deşeuri de zinc si stantate la presa hidraulica;
• dupa realizarea tuturor componentelor necesare unei piese, ansamblarea s-a facut prin lipire,
eventual cu elemente de ranforsare;
• inainte de a fi montate, o parte din elementele decorative reconditionate au fost acoperite cu
un strat de protectie pe baza de pulbere de zinc, destinat sa confere un aspect placut şi unitar.
Montajul invelitorii din solzi a fost facut in conditii tehnice deosebite şi cu acuratete, respectand detaliile tehnice şi de arhitectura originale. S-a avansat treptat, finalizarea unei portiuni insemnind ca nu se mai revine asupra frontului de lucru respectiv. Cat timp au fost montate elementele de tinichigerie (solzi, ornamente, jgheaburi etc.), la atelier au fost pregatite permanent cantitatile necesare de materiale (prefabricate).
La finalizarea fiecarui front de lucru, demontarea platformei şi a structurii de sustinere a trebuit facuta cu mare grija, pentru a nu distruge noua invelitoare. Jgheaburile si burlanele au fost si ele inlocuite cu altele noi fabricate din tabla de titan-zinc similara cu cea utilizata la invelitoare.