Anuala de Arhitectură București, cea mai amplă manifestare de profil din
România, a avut anul acesta o temă generoasă, care inspiră apropierea
de oameni, de colectivități, de nevoile lor reale: ”Construind
comunitatea”.
Anuala de Arhitectură București, cea mai amplă manifestare de profil din
România, a avut anul acesta o temă generoasă, care inspiră apropierea
de oameni, de colectivități, de nevoile lor reale: ”Construind
comunitatea”.
Anuala de Arhitectură București, cea mai amplă manifestare de profil din România, a avut anul acesta o temă generoasă, care inspiră apropierea de oameni, de colectivități, de nevoile lor reale: ”Construind comunitatea”. Am urmărit și urmărim îndeaproape această manifestare care a început în luna mai și va avea evenimente până la sfârșitul anului, cu o atenție deosebită acordată acelor elemente ce fac referire la fațade, mansarde și acoperișuri. Revista noastră a fost distribuită gratuit în cadrul acestor evenimente, inclusiv la festivitatea de premiere a celor mai bune lucrări de arhitectură, care a avut loc pe 1 iulie 2015.
Manifestarea ajunsă la ediția a XIII-a este organizată, ca în fiecare an, de Ordinul Arhitecților din România – Filiala Teritorială București, cu evenimente (seminarii, conferințe, expoziții, vizionări de filme etc.) amplasate în diverse puncte ale Capitalei, având centrul de greutate la Casa Universitarilor, respectiv grădina acestei locații unde au fost expuse pentru publicul larg și proiectele nominalizate pentru premiere.
Accentul s-a pus, conform tematicii, pe comunitățile din cartierele bucureștene și pe relația acestora cu autoritățile locale, confirmând noua strategie a OAR București de a se implica mai mult în proiectele concrete din București care influențează viața oamenilor și, de asemenea, de a-i implica mai mult pe membrii comunităților în aceste acțiuni. Astfel au fost urmărite proiecte inițiate de arhitecți, urbaniști, voluntari, diverse organizații și entități culturale în cartierele bucureștene: Cotroceni, Tineretului, Timpuri Noi, Bucureștii Noi, Dămăroaia, Drumul Taberei, Giurgiului, Giulești, Ghencea, Centrul Vechi. În ideea că, așa cum arăta și domnul Șerban Sturdza, președintele OAR București, eforturile tuturor trebuie unificate și concertate, arhitecții tind să fie un liant al acestor acțiuni, venind cu propuneri concrete, cu impact real asupra vieții bucureștenilor.
Începută pe 23 mai, cu o conferință dedicată arhitectului G.M. Cantacuzino, de la nașterea căruia s-au împlinit 116 ani, Anuala de Arhitectură se va încheia pe 3 decembrie 2015, când se va redacta un document final al manifestării, ”Raport pentru București”, ce va fi trimis autorităților și mediatizat, pentru a atrage atenția asupra necesității unor politici publice orientate către comunități. Între diversele evenimente organizate sub egida Anualei, merită menționată seria de cursuri destinate pregătirii profesionale continue a arhitecților OAR București, un program pilot în cadrul au fost ținute cursuri cu teme precum: structurile de lemn, învelitorile din șindrilă, conformarea energetică a clădirilor, tehnici de marketing și altele.
Momentul cel mai important de până acum al Anuale a fost, așa cum era de așteptat, premierea lucrărilor înscrise în competiția de arhitectură, care s-a defășurat în Grădina Casei Universitarilor. S-au înscris, la cele 14 secțiuni, 247 de proiecte, cel mai mare număr înregistrat până acum, cu creșteri importante față de edițiile din anii trecuți la majoritatea secțiunilor, fapt care arată apetitul crescut al beneficiarilor pentru concepte, încrederea în viziunea unui arhitect sau designer. Nu au fost însă creșteri pe zona de restaurare, ceea ce arată, așa cum sublinia arh. Emil Ivănescu, vice-președinte OAR București și organizatorul Anualei de Arhitectură, faptul că restaurările presupun eforturi suplimentare atât din partea arhitecților, cât și a beneficiarilor, ca să nu mai vorbim despre problematica încă nesoluționată complet a proprietății. Am selectat în continuare câteva lucrări care au fost premiate sau au atras atenția juriului, interesante din perspectiva abordării fațadelor sau acoperișurilor.
Premiul secțiunii ”Arhitectură rezidențială – locuințe individuale” a fost acordat unui proiect cu numele ”O casă la țară” (arh. Mihai și Adela Ene), cu o arhitectură de inspirație autohtonă medievală: arcade, placare cu cărămidă aparentă, terasă acoperită cu vedere spre peisajul rustic. Punctul forte al lucrării este însă spațiul central al locuinței, ceea ce în prezent numim ”living room”, care a fost abordat într-o manieră arhaică – vederea directă din interior asupra șarpantei, în centrul căreia a fost amplasat un luminator, ca o vatră deschisă spre cer care focalizează toate energiile. Tot la această secțiune trebuie menționată lucrarea ”CHE: casă în standard pasiv”, aparținând biroului TECTO Arhitectura, care a primit premiul Saint-Gobain. Realizată cu fațadă din lemn și spații mari vitrate, lucrarea a fost apreciată pentru performanțele energetice deosebite.
Lucrarea ”Trei apartamente” (Graphic Studio) a fost apreciată la secțiunea ”arhitectură rezidențială – locuințe colective” atât pentru utilizarea spațiului disponibil (teren mic și îngust), dar și pentru felul în care a reușit să se raporteze ca regim de înălțime la acoperișurile clădirilor învecinate. În plus, pe una dintre terasele blocului s-a amenajat o grădină. La aceeași secțiune a fost premiată ex-aequo lucrarea ”Imobil de locințe Țițeica”, a cărei fațadă de lemn face din această clădire masivă un spațiu familiar, atractiv pentru locuire.
Stejarii Country Club, o lucrare proiectată de West Group Architecture (arhitecții Adrian Cristescu și Sorin Ciomârtan), a fost premiată la categoria ”Arhitectură socio-culturală”, unul dintre elementele definitorii fiind acoperișul terasă verde al clădirii centrale (probabil cel mai mare din România).
Premiul secțiunii ”Restaurare” a revenit lucrării Cărturești Carusel, realizată sub coordonarea arh. Georgeta Gabrea / Capitel Avangarde, unde atmosfera vintage a clădirii din centrul Bucureștiului a fost recreată în stil Art Nouveau modernizat; se remarcă luminatorul central de la nivelul acoperișului, refăcut cu sisteme vitrate moderne, care aduce un aer diafan asupra spațiului interior abordat în culori deschise.
La aceeași categorie menționăm o lucrare nominalizată pentru premiere, și anume restaurarea Mănăstirii Vărbila, cu un acoperiș din șindrilă conform construcțiilor originare.
În premieră, a fost acordat și premiul pentru ”Cea mai sustenabilă clădire de birouri”, prin care se dorește încurajarea apetitului dezvoltatorilor pentru clădiri eficiente energetic, dar care să aibă și o arhitectură de calitate. De asemenea, tot în premieră, s-a decis acordarea unui premiu destinat unui… beneficiar, care a fost doamna Alexandra Bogatu, proprietara Casei Turn, un proiect realizat de biroul STARH prezentat și la Anuala din 2013.