Anuala de Arhitectură organizată de OAR București a fost una dintre puținele manifestări de anvergură din domeniul construcțiilor desfășurate în această perioadă a pandemiei, străduindu-se să semnaleze și să dezbată temele importante ale momentului. Ediția 2020 a avut loc în plină pandemie, cu adaptarea necesară (parțial online), iar ediția de anul acesta a început deja printr-o serie de manifestări, pentru ca în noiembrie să fie momentul culminant, Gala de premiere. Manifestarea de anul acesta este una jubiliară, deoarece în această vară s-au împlinit 20 de ani de la înființarea Ordinului Arhitecților din România. Revista noastră este și anul acesta prezentă la evenimentele Anualei de Arhitectură București, în calitate de partener media, așa cum o face de aproape un deceniu, în ideea că multe dintre preocupările și lucrările înscrise în concurs sunt de interes și pentru acest domeniu.
Așa cum ne comunică echipa de organizare, Anuala de Arhitectură București 2021, ediția a XIX-a, presupune o serie de evenimente, dezbateri, workshopuri, concursuri, apeluri de idei, podcasturi și ateliere publice având ca temă calitatea în arhitectură, urbanism, construcții, plecând de la o optică diferită, după cum reiese și din logo-ul evenimentului: 7111 COD CAEN.
Prin aceasta, ni se semnalează faptul că un procent impresionant de construcții din România nu sunt realizate prin decizia finală a profesionistului arhitect și proiectant.
Prin aceasta, ni se semnalează faptul că un procent impresionant de construcții din România nu sunt realizate prin decizia finală a profesionistului arhitect și proiectant.
Iată în continuare și argumentația organizatorilor: ”În contextul în care, în Uniunea Europeană, există un trend puternic de dereglementare a profesiilor liberale, efectele neputinței apărării acestor profesii, în unele țări europene este devastator pentru calitatea construitului și calitatea vieții în general. Prin Anuala de Arhitectură București 2021, chestionăm cum și dacă piața de construcții și proiectare, direcțiile antreprenoriale, inițiativele de stat și particulare pot regla singure calitatea arhitecturii și a construcțiilor sau mai este nevoie de altceva, acel altceva care să ofere o anumită stabilitate și echilibru. Dacă în unele țări europene, profesia de arhitect este protejată ca profesie liberală, în alte țări, ea pare a fi la îndemână oricui. Cazul României este paradigmatic.
Arhitect sau non-arhitect, profesionist sau ne-profesionist, toți pot avea codul CAEN 7111 pentru propria firmă, codul specific activității de arhitectură. Pe de altă parte, ne displac orașele autohtone, dar ele sunt definite, în final, prin negocierea unor părți în care, de multe ori, profesioniștii nu au decizia finală. În România, proiectarea construcțiilor pare realizată de specialiști, dar, în practică, ea se subordonează unui demers total diferit: profesionistul, arhitectul, proiectantul devin uneori o entitate fără drept de decizie finală într-o firmă.
Și atunci cum se construiește Orașul? Cum obținem calitatea în arhitectură, în urbanism și construcții? Complexitatea și implicațiile proiectării clădirilor au făcut ca societatea să legifereze faptul că soluțiile de arhitectură pot fi livrate doar de echipe specializate de arhitecți, ingineri, profesioniști în arhitectură, urbanism, design și construcții. Realitatea ne arată, însă, că lucrurile sunt departe de a se desfășura astfel. Specialistul în proiectare pierde teren în fața unor abordări empirice, al căror efect, din păcate, îl resimțim cu toții.”
Anuala de Arhitectură București 2021, ediția a XIX-a, trage astfel un semnal de alarmă asupra condiției de decizie a profesionistului român, condiție ce determină calitatea construcțiilor în mediul autohton. Trebuie să repunem în discuție rolul arhitectului, al specialistului în construcții și valoarea unui mediu de calitate. Incongruențele legislative, etapele de avizare, glosarul de termeni în arhitectură și construcții, îmbunătățirea legii 184, codul construcțiilor, legea 50, legea 10, legea 350, cercetarea și inovarea tehnologică, amprenta de carbon, toate acestea devin teme de dezbateri publice în actuala ediție a Anualei de Arhitectură București, o dezbatere și un think tank la nivel național, dar și internațional, despre rolul arhitectului și al profesionistului în societatea de astăzi.
Ca și la edițiile precedente, concursul va avea patru categorii mari:
- Arhitectura construită (cu categoriile Arhitectura locuinței individuale, Arhitectura locuinței colective, Arhitectură publică, Arhitectură și patrimoniu, Arhitectură, spațiu public și peisaj);
- Arhitectura amenajărilor interioare (Amenajări rezidențiale, Amenajări HoReCa, Amenajări corporate și retail, Expoziții, standuri și scenografie, Design de obiect);
- Arhitectură și cercetare (Carte de arhitectură, Arhitectură și experiment, Diplome de arhitectură);
- Arhitectură de portofoliu (Arhitectura locuinței, Arhitectură publică, Amenajări de interior.
În cadrul categoriei ”Arhitectură construită” sunt incluse proiectele înscrise în concurs care au ca destinație domeniul corespunzător (categoria). Proiectele trebuie să fie realizate în București sau în țară de către arhitecți OAR București, precum și de către arhitecții OAR din țară care au construit în București.
Arhitecții români stabiliți în străinătate pot participa cu proiecte care se încadrează în prezenta secțiune, indiferent dacă sunt membri OAR sau nu. Proiectele trebuie să fie finalizate în ultimii 4 ani și să nu mai fi participat la alte ediții ale Anualei bucureștene.
Programul competiției de proiecte al AAB 2021, ediția a XIX-a
- 8 octombrie 2021: eveniment aniversar – 20 ani de OAR București (pe 8 octombrie 2001 s-a înființat filiala OAR București)
- 27 și 28 octombrie 2021: Think Tank AAB2021
- 1 noiembrie 2021: deadline predare online proiecte pentru concurs
- 2 – 3 noiembrie 2021: verificarea tehnică
- 4 – 8 noiembrie 2021: preselecție
- 9 – 10 noiembrie 2021: jurizare
- 11 – 12 și 15 – 16 noiembrie 2021: Public Pitch Day
- 25 noiembrie 2021: Gala AAB 2021
Cu două decenii în urmă, la teatrul Național din București circa 900 de arhitecți din întreaga țară participau la Conferința Națională de constituire a OAR. Pe 8 octombrie același an, în Sala frescelor din cadrul UAUIM, se puneau bazele Filialei Teritoriale București a ordinului.
Pentru a fi la curent cu noutățile și
următoarele evenimente, puteți accesa:
Facebook: anuala.arhitectura