Biserica și Claustrul Mănăstirii Franciscanilor din Gherla, un monument transilvan redat vieții contemporane

Proiectul de „Reabilitare a Bisericii și Claustrului
Mănăstirii Francis­ca­nilor din Gherla în vederea intro­ducerii în circuitul
turistic cultural” se apropie cu pași repezi de momentul deschiderii pentru
pu­blicul larg și comunitatea eno­riașilor săi din Gherla. Obiectivul este de o
importanță culturală și istorică deosebită, fiind un exemplu tipic pentru
arhitectura ba­rocă a secolului al XVIII-lea din Transil­vania.Proiectul de „Reabilitare a Bisericii și Claustrului
Mănăstirii Francis­ca­nilor din Gherla în vederea intro­ducerii în circuitul
turistic cultural” se apropie cu pași repezi de momentul deschiderii pentru
pu­blicul larg și comunitatea eno­riașilor săi din Gherla. Obiectivul este de o
importanță culturală și istorică deosebită, fiind un exemplu tipic pentru
arhitectura ba­rocă a secolului al XVIII-lea din Transil­vania.

Proiectul de „Reabilitare a Bisericii și Claustrului
Mănăstirii Francis­ca­nilor din Gherla în vederea intro­ducerii în circuitul
turistic cultural” se apropie cu pași repezi de momentul deschiderii pentru
pu­blicul larg și comunitatea eno­riașilor săi din Gherla. Obiectivul este de o
importanță culturală și istorică deosebită, fiind un exemplu tipic pentru
arhitectura ba­rocă a secolului al XVIII-lea din Transil­vania. Din perspectiva
proiectării și realizării lucrărilor de reabilitare, acest proiect este con­siderat
ca fiind cel mai com­plex din ultimii ani, pe plan național.  „Este o lucrare foarte com­­plexă din
perspectiva proiectării, pornind de la con­solidări structurale până la
resta­urări arhitecturale și de com­po­nente artistice valoroase și instalații
de toate tipurile, proiec­tate în soluții moderne, dar care trebuie să se
integreze armonios în contextul unei clădiri istorice de 250 de ani, și să
rezulte o imagine unitară, dar cores­pun­zătoare exi­gențelor secolului XXI” –
decalară ing. Kis Alpár, Director General la Moebius Engineering & Design,
proiec­tantul general al lucrării.

Activitățile majore ale investiției au vizat consolidarea
structurală a bi­sericii și a claustrului, reabilitarea ar­hitecturală,
restaurarea componentelor artistice, amenajarea și dotarea cu infra­struc­tură
modernă a unor spații expoziționale, precum și digitizarea monumentului
istoric. Proiectarea generală și de rezistență a fost realizată de către
Moebius Engineering & Design, în colaborare directă cu biroul Arh Service
Guttmann & Comp și K&K Studio de Proiectare. Bineînțeles, complexitatea
rea­bilitării a necesitat contribuția unei echipe multi­disciplinare de experți
și specialiști restau­ratori din sfera studiului istoric, studiului artistic,
al studiului biologiei și fizicii construcției.

Predarea lucrărilor a avut loc în Decembrie 2020, beneficiar
fiind Parohia romano-catolică din Gherla.

UN MONUMENT TRANSILVAN REDAT VIEȚII CONTEMPORANE

În 1748 se pune piatra de temelie a bisericii, ce va fi
hirotonisită în 1758 în onoa­rea Sfântului Petru de Alcantara. În timp,
bisericii i se vor anexa capela Mariei de Loretto cu un altar propriu, iar în
interior se vor realiza de-a lungul anilor patru altare de o deosebită
delicatețe artistică, specifică pe­rioadei și o orgă impresionantă pentru a
acompania corul bisericii. În 1855 biserica trece printr-un incendiu de
amploare, fapt care va atrage nevoia unor lucrări de res­tau­rare. Cele două
turnuri vor fi edificate în 1878 pentru a adăposti clopotele bisericii,
ulterior fiind dotate și cu ceas mecanic exterior. După 1900, bisericii i se
vor anexa mai multe cor­puri pentru deservirea tuturor funcțiilor mănăstirii și
pentru realizarea unei școli catolice și a unei săli de festivități pentru
co­munitate.

Fațadele exterioare

Degradarea fațadei bisericii a impus înde­păr­tarea completă
a tencuielii și refacerea totală. Fisurile structurale au fost tratate prin
lucrări de zidărie, rețeseri, plombări, cusături, plase din fibră de sticlă și
de carbon, precum și prin tencuieli structurale pe bază de var. Deoarece chiar
sub tencuiala din zona inscripției fațadei principale (“AVE MARIA, GRATIA
PLENA,/ DOMINUS TECUM! SIS LAVDATA,/ SIC OMNI DIE VIRGO HIC!”) exista o fisură
structurală, aceasta a trebuit refăcută.

Acoperișul

În prezent, Biserica și Claustrul Mă­năstirii Franciscanilor
din Gherla au un nou acoperiș de țiglă. Lucrările de tinichigerie (crucile de
pe turn, acoperișul turnului, placările, jgheaburile și burlanele) au fost
realizate din tablă de cupru.

Șarpanta

Unul dintre elementele structurale de o importanță deosebită
în procesul de rea­bili­tare a fost șarpanta ce susține învelitoarea
acoperișului. Conform proiectului tehnic, doar 20% din materialul lemnos, adică
70 m3, a fost înlocuit. Grinzile zăbrelite noi, ori­zontale, așezate sub zona
de circulație, asi­­gură preluarea forțelor de întindere, apă­rute din cauza
grinzilor de legătură tăiate prin reconstruirea arcului la mijlocul se­co­lului
al XIX-lea. Grinzile de legătură rămase erau supraîncărcate, iar astfel au primit
armături supli­mentare din fibră de carbon. Bolțile au fost armate cu plasă și
cu tencuială struc­turală pe bază de var.

Turnurile cu clopote
și ceas

Înălțate în 1878, cele două turnuri au fost integral
reabilitate – de la tencuiala exterioară până la zugrăveala interioară. Obloane
noi au fost reinstalate pentru a proteja clopotele de intemperii. O nouă
structură de lemn susține cele trei clopote ale bisericii. Clopotele istorice
au fost curățate pentru a li se reda frumusețea de odinioară, iar bătaia lor se
realizează printr-un sistem automatizat, ce comunică cu noul mecanism al
ceasurilor.

Fiecare turn are un ceas mecanic cu ca­dran aurit pe fond
negru. Totul funcționează controlat de un mecanism central, de înaltă precizie,
calibrat prin satelit. Clopotul mic bate o dată la fiecare oră și 15 minute, de
două ori la și 30 și de trei ori la și 45 de minute. La ore fixe, clopotul mic
sună de patru ori, urmat de bătaia clopotului mare setat să bată exact de
atâtea ori cât este ceasul.

Interiorul bisericii

Interiorul bisericii este restaurat și mo­der­nizat pentru a
reda spațiul comunității creștine în condiții de secol XXI. Pășind în nava
bi­sericii, putem observa cele patru altare și altarul pricipal restaurate,
picturile murale baroce restaurate (unele chiar reconstituite, dat fiind
nivelul avansat de degradare), mo­bi­lierul din lemn și obiectele liturgice
re­staurate.

Trebuie notat că acele piese aflate într-o stare gravă de
deteriorare, uzate excesiv sau degradate biologic, au fost înlocuite cu piese
noi.  Zugrăveala navei este nouă,
întrucât cea veche a trebuit eliminată, fiind rezultatul unei intervenții
anterioare, realizate într-o ma­nieră neadecvată. Vitraliile au fost de
ase­­­menea restaurate. Pardoseala a fost rea­bili­­tată prin utilizarea pietrelor
vechi acolo unde nivelul de uzură o permitea, iar pentru confortul eno­riașilor
ce vor participa la litur­ghie, proiectul tehnic a prevăzut instalarea unui
sistem de încălzire în pardoseală.

Un element decisiv pentru aspectul ar­tistic al bisericii
este iluminatul ambiental și arhi­tetcural. S-au folosit sisteme de iluminat
moderne, economice pentru fiecare zonă de interes artistic și funcțional. Orga
marca Angster József es Fia – unul din cele mai re­nu­mite ateliere de
construcție de orgă din Estul Europei, a fost o complet reparată.

Capela Mariei de
Loretto

Capela Mariei de Loretto a fost construită în 1760 și era la
momentul demarării proiec­tului una din cele mai deteriorate zone ale
complexului. Din istoria capelei rememorăm incendiul din 1855, când în mod
miraculos sculptura Mariei de Loretto a rămas neafec­tată, atrăgând pelerinii
spre această capelă.

Din lucrările de reabilitare necesare, menționăm fundația,
care a trebuit realizată la o adâncime adecvată, impunând subzidiri. Extradosul
boltei a fost întărit cu tencuială structurală de var și legat de peretele
bisericii cu bare întinse. După o analiză de parament, tencuielile interioare
istorice au fost restau­rate și reconstruite. Altarul capelei Loretto fiind
totuși într-o stare avansată de degradare, după o dezinfecție aprofundată,
restaurare și consolidare, a fost readus în locația inițială.

Sacristia

Cu siguranță una din cele mai valoroase piese artistice ale
bisericii din Gherla este mobilierul de sacristie în stil baroc, cu in­tar­sie,
special executat pentru această biserică și pus pe poziție în 1767.

După un serviciu de 252 de ani, mobilierul era într-o stare
relativ bună, dar după renovare, frumusețea sa a încântat în­treaga echipă. Tot
în sacristie a fost descoperit și un lavabou din piatră, căruia în prezent i
s-a redat aspectul artistic și cel funcțional.

CLAUSTRUL MĂNĂSTIRII

Aripile destinate spațiilor funcționale ale vechii mănăstiri
vor dobândi acum noi roluri: cele de bibliotecă istorică, spațiu muzeal și
spații de expoziție. Corpurile au fost com­plet renovate, la interior și
exterior, iar fe­restrele și ușile exterioare sunt noi, în timp ce majoritatea
ușilor interioare au fost re­con­diționate.

Spațiile pentru
bibliotecă, muzeu și expoziție

Bolțile arcuite ale camerelor și cori­doa­relor claustrului
au fost retencuite și re­zu­grăvite. În spațiile destinate circulației, au fost
instalate pardoseli și podele elegante. Sistemul de încălzire, sistemul
electric și cel de iluminat, sunt de ultimă generație.

Curtea interioară

Odată cu proiectul de reabilitare, a fost conceput un spațiu
în aer liber cu valențe noi: o grădină interioară cu băncuțe pentru repaos sau
citit în natură, ca o oază de liniște în mijlocul orașului. Pavajul curții este
de ase­menea nou. În plus, clădirea tehnică este prevăzută cu un acoperiș verde
și o fațadă cu plante. Din curtea interioară, a fost creată o scară de acces
spre cripta ce se va deschide pentru public.

Cripta

Cripta situată la subsol, dedesubtul zonei altarului
principal și sacristiei, este una dintre surprizele plăcute ale acestui
monument istoric. După ce au fost evacuate depunerile de noroi acumulate
într-un strat de circa 50 cm grosime, podeaua originală a bisericii a fost
ridicată pe un pat de piatră, pentru a permite accesul confortabil al
vizitatorilor.  Zidăria criptei a fost
curățată prin sablare, nișele de închidere a criptelor au fost re­stau­rate,
iar inscripțiile acestora au fost făcute mai lizibile prin tehnici specifice.
Din cauza nivelului ridicat și continuu de umiditate, cripta a fost prevăzută
cu drenaj ac­tiv și de­zu­midificare forțată permanentă.

Un aspect notabil pentru accesibilitatea complexului
bisericii și mănăstirii franciscane din Gherla este liftul ce permite
transportul persoanelor cu deficiențe locomotorii de la subsol până la etaje.

Volumetria
complexului

Fiind unul din edificiile remarcabile pen­tru arta
transilvană a secolului al XVIII-lea, ansamblul de imobile aparținând  Bisericii și Claustrului Mănăstirii
Franciscanilor din Gherla are o volumetrie particulară, deter­minată de planul
tradițional de încadrare a crucii latine în biserică, de funcțiile spațiilor
mănăstirii și forma parcelei terenului. Dată fiind particularitatea studiilor,
lu­cră­rilor de restau­rare și reconstituire, în prezent acest obiectiv este
considerat de specialiștii în do­me­niu ca unul din cele mai ample și com­plexe
lucrări de reabilitarea ale unui mo­­nument istoric din România.

Articol realizat de Diana Ciorbă – consultant economic

Fotograf: Gabriel Roșca

Fotografie aeriană: Tamás Márkos

Proiectant general: MOEBIUS ENGINEERING

Șef proiect complex: arh. GUTTMANN Szabolcs

Manager de proiect: ing. KIS Alpár

Proiectare arhitectură: ARH SERVICE GUTTMANN & COMP și
K&K STUDIO DE PROIECTARE

Șef proiect arhitectură: arh. KULCSÁR András

Proiectanți arhitectură: arh. NEMES Andrea, arh. ILEA
Anna-Maria, arh. LUKÁCS Jonathán

Țiglă ceramică: Creaton

Tablă de cupru 0,7 mm pentru acoperiș: TECU – KME Germany
GmbH (Furnizor: Color Metal)

Sistem pluvial cupru 0,7 mm TECU, producător Fricke Germany
GmbH (Furnizor: Color Metal)