Mai înainte de toate, beneficiarul trebuie să știe că jgheaburile și
burlanele trebuie să existe, montate la un sistem de acoperiș cu pantă,
chiar dacă inițial are senzația că utilitatea lor este redusă, fiind
pusă în balanță cu aspectul general al casei și cu bugetul limitat. Știm
că există beneficiari și chiar arhitecți care ezită să ia în calcul
aceste elemente indispensabile pentru siguranța și rezistența
construcției din rațiuni estetice: burlanele ”nu dau bine” pe o fațadă,
așa că fie nu le pun deloc, fie le proiectează subdimensionate.Mai înainte de toate, beneficiarul trebuie să știe că jgheaburile și
burlanele trebuie să existe, montate la un sistem de acoperiș cu pantă,
chiar dacă inițial are senzația că utilitatea lor este redusă, fiind
pusă în balanță cu aspectul general al casei și cu bugetul limitat. Știm
că există beneficiari și chiar arhitecți care ezită să ia în calcul
aceste elemente indispensabile pentru siguranța și rezistența
construcției din rațiuni estetice: burlanele ”nu dau bine” pe o fațadă,
așa că fie nu le pun deloc, fie le proiectează subdimensionate.
Mai înainte de toate, beneficiarul trebuie să știe că jgheaburile și burlanele trebuie să existe, montate la un sistem de acoperiș cu pantă, chiar dacă inițial are senzația că utilitatea lor este redusă, fiind pusă în balanță cu aspectul general al casei și cu bugetul limitat. Știm că există beneficiari și chiar arhitecți care ezită să ia în calcul aceste elemente indispensabile pentru siguranța și rezistența construcției din rațiuni estetice: burlanele ”nu dau bine” pe o fațadă, așa că fie nu le pun deloc, fie le proiectează subdimensionate. În ambele cazuri, problemele apar inevitabil, mai curând sau mai târziu, după nivelul de precipitații, vânt sau temperaturi. Iată de ce trebuie să avem în vedere câteva aspecte care trebuie urmărite de beneficiar, în procesele de proiectare, execuție și exploatare.
- Pornim de la ideea că jgheaburile și burlanele fac parte din structura sistemelor de canalizare, care se alcătuiesc, conform normelor în domeniu, în raport cu: destinaţia clădirii, tipul, forma şi dimensiunile acoperişurilor, funcţiunile spaţiilor, caracteristicile structurii de construcţie, cotele suprafeţelor colectoare şi receptoare (înălţimea clădirilor), particularităţile terenului de fundare, exigenţele construcţiei şi cele ale beneficiarilor, relaţia cu circulaţiile publice, durata de viaţă considerată pentru clădire, încărcările din precipitaţii considerate şi respectiv soluţiile prevăzute de arhitecţi şi inginerii de structură pentru evacuarea apelor excedentare debitelor de calcul considerate (mai rar prevăzute în cazul acoperișurilor cu șarpantă).
- Sistemele pluviale trebuie prevăzute încă din faza de proiectare a acoperișului, în conformitate cu cele de mai sus. Astfel, în proiectarea și alegerea sistemului, se va ține cont de: rezistenţă mecanică şi stabilitate (deci și siguranță în exploatare), securitate la incendiu (trebuie văzut ce se întâmplă în caz de incendiu cu sistemele pluviale din mase plastice), igienă, sănătate și mediu (cum și unde se scurge apa respectivă), protecţia împotriva zgomotului (mai ales dacă burlanele trec prin spații închise), economia de energie şi izolarea termică – în sensul strict că instalarea jgheaburlor și burlanelor nu trebuie să afecteze izolarea termică, în zona streșinii și a zidurilor. Valorile prescrise ale indicatorilor de performanţă, modul de verificare şi măsurile necesare pentru asigurarea acestora sunt prevăzute în proiect!
- Dimensionarea sistemului pluvial trebuie făcută conform normativelor, în funcție de zona climatică și de caracteristicile arhitecturii construcției. Pentru dimensionarea sistemului de jgheaburi și burlane, trebuie să se țină cont în primul rând de suprafața acoperișului. De exemplu:
– pentru un acoperiș cu o suprafață de maximum 125 mp, se vor alege jgheaburi cu lățimea de 125 m și burlane cu diametrul de până la 90 mm;
– pentru acoperișul cu suprafața de 125 – 200 mp, sunt indicate jgehaburi de 150 mm și burlane de 100 mm
– pentru suprafațe de peste 200 mp, se vor folosi jgheaburi de 190 mm și burlane de 120 mm. - Se ia în calcul și numărul scurgerilor alocate unei ape, precum și amplasamentul acestora; la aceeași rată a precipitațiilor, 2 burlane sunt mai eficiente dacă sunt amplasate în zona care marchează împărțirea în 3 a jgheabului, decât dacă sunt amplasate la capete (deși în practică se procedează exact invers)! Un burlan montat la capătul jgheabului va evacua mult mai puțină apă decât dacă este montat la mijocul acestuia. În orice caz, pentru o scurgere (un burlan), se alocă maximum 10 m de jgheab (streașină), oricare ar fi panta învelitorii și chiar dacă există un decalaj între momentul în care apa cade pe acoperiș și momentul în care ajunge la burlan.
- Sistemele pluviale nu trebuie să fie rigide, pentru că ele fac față variațiilor dimensionale cauzate de modificarea temperaturilor și mai ales de volumul apei înghețate, care se dilată cu până la 9%. Sunt prevăzute conectoare (coliere) sau alte soluții care să permită etanșeizarea și în același timp expansiunea, în special a jgheaburilor;
- Deversarea apelor colectate prin burlane se face la cel puțin 20 cm de soclu, eventual cu un cot reglabil, pentru a evita pătrunderea umezelii în fundația sau zidăria casei.
- Rezistența în timp a sistemelor pluviale din oțel depinde de protecția anticorozivă. Principalele agresiuni sunt radiațiile ultraviolete, abraziunea și zgârierea accidentală, care fac loc coroziunii. Există și variante din titan-zinc și cupru, care nu au aceste probleme, dar ele sunt ceva mai scumpe.
- Conform recomandării majorității producătorilor, cârligele de jgheab se montează la distanțe de cel mult 80 cm între ele, în general pe căpriori. În mod obligatoriu, cârligul de la capătul streșinii se poziționează la 10 cm față de acel capăt, indiferent de poziționarea celorlaltor cârlige. Metodele de fixare a cârligelor și brățărilor trebuie să fie special concepute: șuruburi din oțel inoxidabil (la brățări sistemul de fixare se face în funcție de tipul fațadei – beton, cărămidă, lemn).
- Jgheabul trebuie să aibă o pantă de cel puțin 0,5% (2,5 mm/m, până la 5 mm/m și chiar mai mult), lucru care se obține cu ajutorul poziționării și modificării cârligelor cu o unealtă specială, care să le deformeze uniform și fără a le distruge protecția anticorozivă.
- Trebuie să existe compatibilitate perfectă între cârlige, coliere, jgheaburi și burlane (nu se iau de la producători diferiți și nu se improvizează). Burlanele trebuie să fie etanșe, altfel vor ceda la presiune și se vor deteriora în timpul înghețului, când apa își va face loc prin orice orificiu.
- Darea în folosință se face doar în urma unei verificări a lucrărilor de montaj, care trebuie să reflecte respectarea proiectului și nivelul de performanță prevăzut. În acest sens, se face o verificare vizuală, dar și încercări de funcționare, respectiv de etanșeitate la aer și apă, conform cerințelor privind proiectarea și execuția instalațiilor. De exemplu: se astupă orificiile care duc spre burlan și se verifică etanșeitatea jgheabului, umplându-l cu apă; se obturează burlanul în capătul inferior și se umple cu apă, constatându-se timp de 5 minute dacă apar infiltrații. Sunt puțini care fac aceste verificări în cazul sistemelor pluviale de exterior (se fac riguros doar la cele care trec prin spații închise, de pildă la coloanele de bloc), dar este bine ca beneficiarul să ceară efectuarea acestor probe.
- Curățarea periodică și metodele de întreținere specială în sezonul rece nu sunt facultative. Întreținerea defectuoasă (formarea de dopuri din vegetale și diverse obstacole pe trasee, deformări neremediate, neetanșeități) respectiv pierderile de căldură prin acoperiș sau streașină, fac ca apa să treacă necontrolat prin diverse stări de agregare și să afecteze sistemul pluvial. Protejarea sistemului în sezonul rece presupune fie adoptarea unei soluții de degivrare, fie îndepărtarea gheții prin metode chimice sau cu abur la joasă presiune și temperaturi ridicate; nu se folosește presiune mare, pentru a nu deteriora sistemul de acoperiș sau a nu provoca infiltrații, iar gheața nu se îndepărtează mecanic.