Metodele utilizate în ultimii ani pentru termoizolarea fațadelor
blocurilor de locuințe multietajate s-au diversificat, fiind adoptate
soluții care să răspundă cât mai bine exigențelor beneficiarilor,
exigențe legate de confort termic, rapiditatea execuției, siguranță,
buget sau estetică. Iată în continuare un exemplu întâlnit în România,
de termoizolare cu panouri tip sandwich, având miez din poliuretan și
fețe din aluminiu. Metodele utilizate în ultimii ani pentru termoizolarea fațadelor
blocurilor de locuințe multietajate s-au diversificat, fiind adoptate
soluții care să răspundă cât mai bine exigențelor beneficiarilor,
exigențe legate de confort termic, rapiditatea execuției, siguranță,
buget sau estetică. Iată în continuare un exemplu întâlnit în România,
de termoizolare cu panouri tip sandwich, având miez din poliuretan și
fețe din aluminiu.
Metodele utilizate în ultimii ani pentru termoizolarea fațadelor blocurilor de locuințe multietajate s-au diversificat, fiind adoptate soluții care să răspundă cât mai bine exigențelor beneficiarilor, exigențe legate de confort termic, rapiditatea execuției, siguranță, buget sau estetică. Iată în continuare un exemplu întâlnit în România, de termoizolare cu panouri tip sandwich, având miez din poliuretan și fețe din aluminiu.
Necesitățile asociațiilor de locatari sunt diverse, furnizorii de sisteme având rolul de a propune soluții specifice locației și momentului în care se realizează reabilitarea termică, dar și de a oferi o calitate ridicată a materialelor folosite. În Occident, unde și bugetele alocate reabilitării sunt mai mari, se apelează tot mai des la sisteme de fațadă ventilată, care au o serie de avantaje demonstrate în timp:
• Umiditatea din construcție migrează mai ușor spre exterior, evitându-se condensul care diminuează calitățile termotehnice ale imobilului, respectiv apariția mucegaiului și distrugerea termoizolației (ventilarea naturală este principalul atu al acestui sistem);
• Indiferente de elasticitatea panourilor, componența sistemului permite dilatări și contractări libere, evitându-se apariția fisurilor la variațiile de temperatură sau la mișcările structurale ale clădirii – rosturile de dilatare sunt însă necesare, rigurozitatea acestora fiind unul dintre reperele de calitate;
• Protecția la foc este asigurată de materialele amplasate la exteriorul panoului (metal, ceramică, piatră, rășini, compozite diverse), dar și la interior, atunci când miezul este din vată minerală; în orice situație, materialul termoizolant este ignifugat, prin legislație, aprinderea fațadei fiind considerată un pericol major;
• Asigură protecție fonică, în funcție de materialul termoizolant inclus în sistem;
• Protecția la umiditate este asigurată atât la exterior, cu ajutorul materialelor metalice sau de altă natură care închid panourile (respectiv a unor straturi sintetice impermeabile care protejează și sigilează), cât și spre zidul clădirii, cu ajutorul unei foi metalice dublate uneori de o barieră contra vaporilor;
• Rapiditatea execuției este posibilă datorită montajului uscat, prin ancorare de fațadă, lucrările putând fi realizate indiferent de anotimp, bineînțeles cu respectarea normelor de siguranță a montatorilor;
• Sistemele au greutate redusă, pentru montaj fiind întâlnite de regulă structuri metalice ușoare, din aluminiu sau oțel galvanizat, ceea ce înseamnă că structura clădirii nu se încarcă excesiv;
• Estetica este una specifică, bine definită, care nu permite improvizații și nici ”cârpeli”; comparativ cu termosistemele cu aplicare umedă, care beneficiază de tencuieli decorative într-o gamă cromatică mai largă, fațadele ventilate au într-adevăr un număr limitat de opțiuni din perspectivă estetică, panourile fiind prefabricate și dificil de vopsit după montaj; totuși, aspectul inițial este foarte stabil și durabil pe o perioadă îndelungată de timp.
• În general, materialele suprafețelor aparente au porozitate extrem de redusă, ceea ce face ca murdăria să nu se acumuleze, deci întreținerea nu este necesară; precipitațiile obișnuite sunt suficiente pentru a menține curată o asemenea suprafață.
Fațada ventilată este așadar un element constructiv fixat la o anumită distanță față de peretele clădirii prin intermediul unei structuri portante metalice (aluminiu sau oțel), astfel încât materialul de placare să fie bine rigidizat, pentru a face față solicitărilor externe (vânt, ploaie, radiații solare, dilatații termice, solicitări mecanice etc.) și a crea, totodată, un aspect arhitectural plăcut și ușor de întreținut. Între acest element constructiv și zidul clădirii poate exista sau nu un strat termoizolant, iar în unele cazuri caracterul termoizolant este asigurat chiar de către panoul respectiv. Depinde de producător modul în care este conceput sistemul, important este ca el să permită ventilarea optimă, dar astfel încât transferul de energie între interiorul și exteriorul clădirii să fie minimizat, cu desființarea punților termice. O provocare este chiar aceasta, ca substructura fațadei ventilate, care de regulă este metalică, să nu devină ea însăși o punte termică. Este considerată o inovație importantă în domeniul termoizolării construcțiilor, fiind o soluție optimă pentru realizarea de construcții durabile, cu caracter ecologic pronunțat, dezvoltată în special în țările nordice, reci și umede, unde economia de căldură a fost un aspect constructiv important. Utilizarea aluminiului la fabricarea panourilor, un material reciclabil sută la sută, este un argument în plus în favoarea sustenabilității, iar construcțiile cu fațade ventilate sunt incluse deseori pe listele clădirilor pasive sau chiar active.
Principul pe care se bazează fațada ventilată este ”efectul de șemineu”, prin care aerul aflat între zidul clădirii și panourile cu care este placată acea clădire, având temperaturi / presiuni diferite pe orizontală (și primind căldură iarna dinspre interior, iar vara dinspre exterior), își modifică densitatea și capătă o traiectorie ascendentă. Ventilația este posibilă datorită faptului că aerul poate intra prin zona de jos a sistemului și poate ieși pe sus, la tiraje mai mici sau mai mari, în funcție de climatul zonei și de prevederile producătorului. Termosistemul își îndeplinește astfel rolul, asigurând în același timp evacuarea surplusului de umiditate de la acest nivel, deci menținerea unui mediu sănătos în interiorul spațiilor protejate. În timpul iernii, acest fenomen de ventilare este mult diminuat, evitându-se astfel pierderea de căldură.
În aceste pagini puteți vedea câteva blocuri reabilitate termic cu ajutorul unor sisteme de fațadă ventilată, cu buget relativ redus. Se poate observa că arhitectura și-a păstrat specificul, iar aspectul general a fost ameliorat sensibil, zonele de detaliu fiind abordate cu elemente (profile) speciale. S-a dovedit o soluție adaptabilă, simplă și rapidă, unele fațade fiind fotografiate la câțiva ani de la montaj, ceea ce arată fiabilitatea lor.
Sistemul este folosit nu doar în cazul blocurilor înalte, unde într-adevăr diferența de presiune între extremele clădirii este mare, iar tirajul ventilației crește proporțional, ci și în cazul caselor cu unul sau două niveluri, așa cum ne demonstrează practica seculară a ”siding”-urilor în