Noile reglementări nZEB obligatorii de acum

Am auzit vorbindu-se din când în când, în ultimii ani,
despre acest nZEB – uneori era menționat cu oarecare îngrijorare, pentru că
specialiștii știau cât de greu era să convingi un beneficiar să își crească
cheltuielile unei investiții pentru a respecta o normă europeană, și încă una
care vorbește despre… amprenta de carbon a clădirii.Am auzit vorbindu-se din când în când, în ultimii ani,
despre acest nZEB – uneori era menționat cu oarecare îngrijorare, pentru că
specialiștii știau cât de greu era să convingi un beneficiar să își crească
cheltuielile unei investiții pentru a respecta o normă europeană, și încă una
care vorbește despre… amprenta de carbon a clădirii.

m auzit vorbindu-se din când în când, în ultimii ani,
despre acest nZEB – uneori era menționat cu oarecare îngrijorare, pentru că
specialiștii știau cât de greu era să convingi un beneficiar să își crească
cheltuielile unei investiții pentru a respecta o normă europeană, și încă una
care vorbește despre… amprenta de carbon a clădirii. Din fericire, cu
trecerea timpului, mentalitățile s-au schimbat și în prezent se poate constata
că beneficiarii (unii dintre ei, ce-i drept) caută din proprie inițiativă metode
de a surclasa aceste norme, înțelegând că astfel își reduc cheltuielile legate
de energie, nu au emoții la autorizare și, în subsidiar, au conștiința împăcată
că vor polua mai puțin. Senzația noastră este că, totuși, reglementările care
tocmai au devenit obligatorii nu au fost popularizate suficient și că anul
acesta multe lucruri vor trebui lămurite mai în detaliu. Ce putem face decât să
ne aducem și noi contribuția la acest efort cu câteva informații legate de
domeniul nostru?

Eficiența energetică
și directiva europeană

Eficiența energetică a clădirilor reprezintă o preocupare
majoră a Uniunii Europene, întrucât acestea sunt responsabile pentru
aproximativ 40% din consumul de energie şi 36% din emisiile de gaze cu efect de
seră. În acest sens, au fost gândite politici pe termen mediu și lung, conform
unei strategii privind schimbările climatice şi trecerea la o eco­nomie
competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon, politică ce merge spre un
orizont de timp extins până în anul 2050.

Astfel, avem Directiva 2010/31/UE pri­vind performanţa
energetică a clădirilor, prin­­cipalul instrument legislativ pentru
îm­bu­nătăţirea eficienţei energetice a clădirilor. Așa cum ne arată un
document oficial, re­dactat sub egida ministerului de resort din România în
2013, un element cheie al actului normativ comunitar îl reprezintă cerinţele
referitoare la clădirile al căror consum de ener­gie din surse convenţionale
este aproa­pe egal cu zero. Astfel, de la 31 de­cem­brie 2020 (şi de la 31
decembrie 2018 în cazul clădirilor noi ocupate şi deţinute de auto­rităţile
publice) toate construcțiile noi vor fi clădiri al căror consum de energie este
aproape egal cu zero.

În virtutea acestei directive, statele mem­bre sunt datoare
să elaboreze politici şi să ia măsuri pentru ca toate construcțiile noi să aibă
un consum de energie aproape egal cu zero, dar în același timp să stimuleze
trans­formarea clădirilor existente, supuse unor renovări majore, în clădiri cu
aceleași per­formanțe energetic.

Aceste reglementări vin de fapt în ajutorul nostru, deoarece
clima este evident în schim­bare. Raportul European Environment Agency (EEA)
nr. 2 (2012) atestă faptul că Ro­mânia este una din ţările cele mai expuse în
viitor la modificări climatice semnificative, în special în ceea ce priveşte
creşterea tem­pe­raturii medii exterioare în zilele de vară şi extinderea
sezonului estival. Iată mai jos un tabel cu schimbările climatice prevăzute, pe
regiuni ale Europei incluse în UE.

Ce este o clădire cu
consum de energie aproape de zero (nZEB)?

Termenul face referire la un concept nou de clădire care
trebuie să conducă, în timp, la reducerea consumului de energie din surse
fosile, precum şi la protecţia mediului natural şi construit.

Proiectarea şi realizarea unor clădiri al căror consum de
energie este aproape de zero trebuie să ţină seama însă de o serie de realităţi
ale mediului construit din România.

Clădirea cu consum de energie aproape de zero este
caracterizată de consum redus de energie provenită din surse fosile şi
utilizează surse regenerabile de energie (nefosile), într-o proporţie stabilită
prin procedura de definire a cerinţelor minime, în conformitate cu prevederile
Directivei 31 / 2010 / UE.

Atât în cazul clădirilor noi, cât şi al celor existente
incluse în programe naţionale şi lo­cale de modernizare energetică, se
urmăreşte ca soluţiile tehnice adoptate să sa­tis­facă cerinţele minime din
punct de vedere al costurilor, determinate în concordanţă cu prevederile
Regulamentului delegat al UE nr. 244 / 2012.

Realitatea ne arată că ponderea, din punct de vedere al
balanţei energetice la nivel de mediu urban şi rural, a clădirilor noi se
menţine sensibil sub ponderea clădirilor existente. Prin urmare, programele
naţionale de atingere a ţintelor strategiei europene trebuie să se concentreze
pe reabilitarea şi modernizarea clădirilor existente. Soluţiile tehnice
adoptate vor trebui, în marja de adaptare în timp de maxim 15 %, să satisfacă
cerinţele minime din punct de vedere al costurilor.

Fondul existent de clădiri din mediul urban din România are
în proporţie de 69 % o vechime sub 60 de ani (situația din 2013 – n.r.), cu
referire la clădirile de locuit de tip condominiu şi la clădirile
nerezidenţiale. În consecință, soluţiile tehnice de reabilitare şi modernizare
energetică vor fi diferenţiate, ca performanţă energetică reală, pe zone
climatice şi pe orizonturi de timp de aplicare, iar planificarea lucrărilor de
modernizare va urmări atingerea ţintelor stabilite prin Strategia Naţională de
Dezvoltare Durabilă (2008) şi prin strategia europeană Europe 2020 la nivelul
anului 2020.

Foaia de parcurs privind cerinţele proprii clădirilor cu
consum aproape de zero de energie trebuie să reprezinte o decizie realistă care
să se bazeze pe o definire practică a conceptului de clădire nouă cu consum de
energie aproape de zero, componentă a aşe­zărilor urbane, şi nu o realizare
singulară cu valoare pur demonstrativă. Prin urmare, parametrii energetici şi
de mediu adaptabili clădirilor noi se definesc în raport cu cerinţele minime
actuale impuse clădirilor noi şi cu restricţiile climatice şi tehnologice
zonale. Definirea clădirii cu consum energetic aproape de zero reprezintă
rezultanta res­pec­tării a două componente care condiţionează performanţa
energetică a unei clădiri, după cum urmează:

– Configuraţia arhitecturală a clădirii cu respectarea
principiilor Dezvoltării Durabile şi în special cu minimizarea impactului
asupra mediului natural, inclusiv asupra micro­climatului zonal;

– Asigurarea necesarului de utilităţi ener­getice, în
special din reţele districtuale urbane / zonale, cu condiţia ca eficienţa
ener­getică a acestora să fie compatibilă cu performanţa ener­getică a
clădirilor noi de tip nZEB. Dotarea clădirilor cu surse de energie
rege­ne­rabile nefosile (amplasate fie pe clădire, fie pe terenul aflat în
proprietatea clădirii) trebuie foarte atent analizată, în stadiul de proiect
zonal urban, din punct de vedere al impactului asupra mediului natural, pe de o
parte, şi din punct de vedere al eficienţei economice proprii clădirii, pe de
altă parte. Studiul de soluţii va conţine analiza com­parată a dotării cu surse
proprii de ener­gie cu racordarea la sisteme districtuale eficiente de
furnizare a utilităţilor energetice. Se va ţine seama de principiile
Dezvoltării Durabile care implică atât grade de libertate în ceea ce priveşte
calitatea locuirii, cât şi minimizarea impactului asupra mediului natural.

n Soluţiile tehnice incluse în proiectele clădirilor noi
(atât de tip locuinţe cât şi de tip nerezidenţial) vizează atât configurarea
ener­getică a clădirilor, cât şi adaptarea sistemelor interne şi districtuale
la cerinţele de pe­r­formanţă energetică superioară. Se au în vedere sisteme de
furnizare a utilităţilor termice şi electrice de tip BAT (Best Available
Technologies) care asigură încălzirea spaţiilor la nivel redus de temperatură
şi răcirea spaţiilor la nivel ridicat de temperatură, sisteme care utilizează
entalpia fluidelor eva­cuate din clădire, şi rezolvări de arhitectură şi de
amenajare urbană care reduc impactul insulelor de căldură urbane. În acest
sens, dotarea excesivă şi exclusivă a clădirilor cu panouri solare fotovoltaice
şi cu panouri solare destinate încălzirii apei / aerului trebuie atent
gestionată în contextul rezol­vă­rilor urbane sau zonale. Înlocuirea actualelor
puncte termice şi centrale termice de zonă cu echipamente de cogenerare de
înaltă eficienţă care asigură atât încălzirea spaţiilor, cât şi răcirea în
sezonul estival, reprezintă o sursă sigură de reducere a energiei primare în
cazul aşezărilor urbane. Utilizarea energiei eoliene, solare, geotermale
implică amenajări adia­cente aglomerărilor urbane, care nu afectează
microclimatul propriu aşezărilor urbane. Clădirea poate să asigure managementul
optim al surselor de energie în funcţie de profilul energetic propriu şi de
gestiunea diurnă / sezonieră a surselor de energie (spre exemplu includerea
Materialelor cu Schim­bare de Fază – PCM, de tip nanocompozit cu funcţie de
stocaj termic în structura clădirilor, precum şi dotarea cu unităţi de stocaj
termic sezonier prin proces de subrăcire controlată contribuie la reducerea
semnificativă a con­sumului energetic din surse fosile). Pe de altă parte se
recomandă dotarea clădirilor nerezidenţiale (exemplu centre comerciale mari) cu
echipament de cogenerare de înaltă eficienţă şi utilizarea energiei termice şi
electrice în procesele de funcţionare a clă­dirilor. Utilizarea certificatelor
verzi poate constitui o soluţie de promovare a sistemelor de tip reţele
districtuale asociate cu sursele regenerabile de energie fără afectarea
me­diului natural al aşezărilor urbane.

n Proiectarea clădirilor noi şi execuția acestora se va baza
pe realizarea elementelor de construcţie prefabricate, practic lipsite de punţi
termice, beneficiare ale controlului de fabricație al caracteristicilor tehnice
şi pe tipizarea configuraţiei arhitecturale, cu dife­renţe între tipurile de
clădiri şi zonele climatice.

n În cazul clădirilor noi caracterizate de consum aproape de
zero de energie de origine fosilă, nu poate fi neglijată energia înglobată în
materialele de construcţie, precum şi energia proprie proceselor de construire
şi demolare a clădirii, care tinde să reprezinte o pondere semnificativă în
bilanţul energetic al clădirii.

În acest sens, se vor elabora regle­men­tări care să conducă
la reducerea im­­pactului energiei înglobate asupra bilan­ţului energetic al
clădirilor eficiente energetic.

n Aplicarea practică a principiilor de mai sus nu se poate
realiza fără pregătirea de spe­cialitate atât a proiectanţilor de clădiri, cât
şi a auditorilor energetici care participă la etapa de configurare energetică a
clădirilor, precum şi la eliberarea certificatelor de per­for­manţă energetică
a acestor tipuri de clădiri.

Legislația românească

În concordanță cu directiva europeană din 2010, Legea
372/2005 privind performanța energetică a clădirilor a fost republicată în 2016
și modificată în 2020. Așa cum se arată de la început, scopul acestei legi este
pro­mo­varea măsurilor pentru creșterea per­­­­­­­formanței energetice a
clădirilor, luând în con­­­siderare condițiile climatice exterioare și de
am­pla­sament, cerințele de confort interior, de nivel optim, din punctul de
vedere al costurilor și al cerințelor de performanță energetică, precum și
pentru ameliorarea aspectului urbanistic al localităților. Se ur­mărește de
asemenea creșterea performanței energetice a clădirilor prin proiectarea noilor
clădiri cu consumuri reduse de energie și prin rea­bili­tarea termică a
clădirilor existente, precum și informarea corectă a
pro­prie­ta­rilor­/ad­ministratorilor clădirilor prin cer­­­­tificatul de
performanță energetică, con­si­de­rate acțiuni de interes public major și
general în contextul economisirii energiei în clădiri, al îm­bunătățirii
cadrului urban con­struit și al protecției mediului.

În cadrul legii, sunt date câteva definiții pe care ar fi
bine să le avem în vedere, fiind importante pentru domeniul nostru:

– performanța energetică a clădirii este energia calculată
conform unei metodologii spe­cifice, pentru a răspunde necesităților legate de
utilizarea normală a clădirii, ne­ce­sități care includ în principal:
încălzirea, pre­­pararea apei calde menajere, răcirea, ventilarea și
iluminatul;

– certificat de performanță energetică a clădirii – document
elaborat conform me­to­dologiei de calcul al performanței ener­­ge­tice a
clădirilor, prin care este indicată performanța energetică a unei clădiri sau a
unei unități de clă­dire și care cuprinde date cu privire la con­sumurile de
energie primară și finală, inclusiv din surse regenerabile de energie, precum
și cantitatea de emisii în echivalent CO2; pentru clădirile existente,
certificatul cuprinde și măsuri recomandate pentru reducerea con­sumurilor
energetice, precum și pentru creș­terea ponderii utilizării surselor
rege­ne­rabile de energie în totalul de consum;

– anvelopa clădirii – totalitatea ele­men­telor de
construcție care delimitează spațiul interior al unei clădiri, încălzit la un
nivel de confort corespunzător, de mediul exterior și/sau de spații
neîncălzite/mai puțin în­căl­zite;

– clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu
zero – clădire cu o per­for­manță energetică foarte ridicată, la care necesarul
de energie pentru asigurarea per­for­manței energetice este aproape egal cu
zero sau este foarte scăzut și este acoperit astfel:

– în proporție de minimum 30%, cu ener­gie din surse
regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața
locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km față de coordonatele GPS ale
clădirii, începând cu anul 2021;

– proporțiile minime de energie din surse re­generabile,
inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în
apro­piere, pe o rază de 30 de km față de coordonatele GPS ale clădirii, pentru
perioadele 2031-2040, 2041-2050 și după 2051 (se stabilesc prin hotărâre a
Gu­ver­nului);

– energie din surse regenerabile – energie obținută din
surse regenerabile ne­fosile, precum: energia eoliană, solară, aero­­­termală,
geotermală, hidrotermală și ener­gia oceanelor, energia hidraulică, bio­ma­să,
gazul de fermentare a deșeurilor, de­­numit și gaz de depozit, și gazul de
fer­mentare a nă­molurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate și
biogaz;

– renovare majoră – lucrările proiectate și efectuate la
anvelopa clădirii și/sau la sis­temele tehnice ale acesteia, ale căror costuri
depășesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii, exclusiv valoarea terenului
pe care este situată clădirea;

– renovare aprofundată – renovare care conduce la
îmbunătățirea cu peste 60% a performanței energetice a unei clădiri, esti­mată
prin calcul potrivit metodologiei, în raport cu starea actuală și
utilizarea normală a clădirii;

Mai trebuie menționat că în anul 2007 a fost
emis Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr.
157/2007 pentru aprobarea reglementării teh­nice „Meto­dologie de calcul
al perfor­manței energetice a clădirilor“. Metodologia cu­prin­de, în
prin­cipal, următoarele elemente:

– caracteristicile termotehnice ale ele­mentelor ce
alcătuiesc anvelopa clădirii, res­­pectiv capacitatea termică, izolația
ter­mică, încălzirea pasivă, elemente de răcire și punți termice,
compartimentarea interioară și etanșeitatea la aer;

– instalațiile de încălzire a spațiului și de ali­mentare cu
apă caldă menajeră, inclusiv caracteristicile în ceea ce privește izolarea
termică a acestora;

– instalația de climatizare/condiționare a aerului;

– instalația de ventilare mecanică și/sau ventilare
naturală, după caz;

– instalația de iluminat integrată clădirii;

– amplasarea clădirii, inclusiv orientarea, parametrii climatici
exteriori și influența contextului peisagistic;

– sistemele solare pasive și de protecție solară;

– condițiile de climat interior, inclusiv cele prevăzute
prin proiect;

– aporturile interne de căldură.

Metodologia cuprinde, după caz, și alte elemente a căror
influență asupra perfor­manței energetice a clădirilor este relevantă, precum:

– sisteme solare active și alte sisteme de încălzire și/sau
răcire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabilă;

– energie electrică produsă prin co­generare sau
trigenerare;

– centrale de încălzire și/sau de răcire de cartier sau de
bloc;

– utilizarea luminii naturale;

– condițiile locale de expunere la radiația solară.

(Va urma)