Actualul Palat al Patriarhiei, aflat în proces de renovare, se află în
vatra fostei mănăstiri „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“, dar
parțial și pe locul unor vii care acopereau Dealul Mitropoliei, ale
domnitorului și ale călugărilor. Întrucât mitropolitul avea un rol
important în conducerea Țării Românești, conform unor cutume locale
medievale (era conducătorul adunărilor boierești care dezbăteau
problemele țării, al Sfatului Domnesc sau Divanului, iar ulterior
președinte al Adunării Obștești), la un moment dat unele construcții
mănăstirești au fost transformate în sediu al adunării legislative,
amenajându-se sala Adunării Deputaților.Actualul Palat al Patriarhiei, aflat în proces de renovare, se află în
vatra fostei mănăstiri „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“, dar
parțial și pe locul unor vii care acopereau Dealul Mitropoliei, ale
domnitorului și ale călugărilor. Întrucât mitropolitul avea un rol
important în conducerea Țării Românești, conform unor cutume locale
medievale (era conducătorul adunărilor boierești care dezbăteau
problemele țării, al Sfatului Domnesc sau Divanului, iar ulterior
președinte al Adunării Obștești), la un moment dat unele construcții
mănăstirești au fost transformate în sediu al adunării legislative,
amenajându-se sala Adunării Deputaților.
Istoria locului
Actualul Palat al Patriarhiei, aflat în proces de renovare, se află în vatra fostei mănăstiri „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“, dar parțial și pe locul unor vii care acopereau Dealul Mitropoliei, ale domnitorului și ale călugărilor. Întrucât mitropolitul avea un rol important în conducerea Țării Românești, conform unor cutume locale medievale (era conducătorul adunărilor boierești care dezbăteau problemele țării, al Sfatului Domnesc sau Divanului, iar ulterior președinte al Adunării Obștești), la un moment dat unele construcții mănăstirești au fost transformate în sediu al adunării legislative, amenajându-se sala Adunării Deputaților. Aici a fost adoptat Regulamentul Organic (1831) și, sub prezidiul mitropolitului Nifon, la 24 ianuarie 1859 s-a votat alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Țării Românești, după ce fusese ales deja domn în Moldova. Dată fiind această legătură tradițională dintre conducerea bisericii ortodoxe și forul legislativ al țării, tot pe Dealul Mitropoliei a fost construit și noul sediu parlamentar în 1907 – 1908, pe locul vechilor clădiri devenite improprii. Clădirea existentă azi a funcționat ca for legislativ și în perioada socialistă, când a găzduit Marea Adunare Națională, dar și o perioadă după 1989, ca sediu al Camerei Deputaților. În urma relocării acesteai din urmă, palatul a fost dat în folosință Patriarhiei Române în 1996, căpătând statut de Palat al Patriarhiei, în care se desfășoară şedinţele organismelor bisericești, conferinţe și consfătuiri ale preoților, studenților în teologie și nu numai, concerte de muzică sacră, expoziţii de artă etc., fiind și sediul organizațiilor media ale Bisericii Ortodoxe Române. În apropiere se află de asemenea un mic parc de 3.000 mp, o oază de liniște în plin centrul Capitalei.
Construcția și renovarea
Ridicarea Palatului Patriarhiei, cu o suprafață construită totală de circa 7.000 mp, a beneficiat de colaborarea dintre doi constructori de excepție: arhitectul Dimitrie Maimarolu și inginerul George(Gogu) Constantinescu. Deși este realizat din zidărie, au fost folosite din plin elemente din beton armat, inclusiv la nivelul șarpantei acoperișului, fiind una dintre primele clădiri de acest gen din România. Clădirea de factură neoclasică, punctată de elemente baroce (mai ales la interior), este spectaculoasă și din perspectiva faptului că a fost construită în panta dealului, având intrări la ambele cote extreme. Astfel, regimul de înălțime include două subsoluri, parter şi două etaje, piesa centrală fiind aula deasupra căreia a fost construită o cupolă, conferind incintei o acustică deosebită. Cupola circulară, cu ferestre rotunde din sticlă colorată și armătură metalică, respectiv un lanternou masiv deasupra, este spectaculoasă atât din interior, cât și din exterior, fiind asemănătoare celei de la Ateneul Român. În vârf, deasupra boltei lanternoului, a fost instalat un glob metalic pe care se înalţă o acvilă cu aripile deschise. Palatul a beneficiat în timp de câteva renovări, cu precădere cupola, care a fost refăcută după cutremurul din 1940.
Construcţia a fost preluată așadar în 1996 de Administraţia Patriarhală, care s-a îngrijit să întreţină în condiţii cât mai bune amplasamentul, prin efectuarea de reparaţii sau restaurări exterioare şi interioare, prin remedieri ale instalaţiilor, dotare cu mobilier nou, corespunzător noii destinații. În prezent se desfășoară practic cea mai amplă acțiune de renovare, derulată cu fonduri europene, care presupune inclusiv refacerea învelitorii acoperișului, cu repararea corespunzătoare a șarpantei. Astfel, în aprilie 2014 a început consolidarea terenului, au urmat diverse lucrări de consolidare a clădirii cu elemente de beton armat, ajungându-se ca în vara anului 2015 să se desfășoare în paralel lucrări de finisare interioară și de recondiționare a acoperișului, despre care vă vom da câteva detalii în continuare.
Învelitoare din titan-zinc
Refacerea învelitorii acoperișului, care va dura în total 6 luni, conform contractului, a fost atribuită firmei Valcon Roofs, cunoscută pentru numeroasele lucrări de acest gen, inclusiv pentru clădiri cu statut de monument istoric și de arhitectură, ca în cazul de față. Ultimele intervenții fuseseră realizate înainte de 1990, materialul de învelitoare existent fiind tabla zincată, aflată într-o stare avansată de degradare, ca de altfel și astereala. Astfel, acoperișul a fost prevăzut a se reface integral de către echipa Valcon Roofs (pentru învelitoare, jgheaburi, burlane, cornișe și glafuri), iar profilele ornamentele în proporție de circa 30%, de către antreprenorul general. Exigențele sunt ridicate, trebuind să fie respectate detaliile arhitecturale, păstrându-se forma și dimensiunile tuturor elementelor cuprinse în proiect. Nu lipsesc lucrările de detaliu nici în zona de câmp, unde există o serie de luminatoare care trebuie refăcute în aceeași manieră.
Pentru o suprafață de circa 4.500 mp, corespunzătoare zonelor cu pantă redusă, a fost aleasă o învelitoare dublu fălțuită, din tablă de titan-zinc Rheinzink, cu grosimea de 0,7 mm, culoare gri-albăstruie, montată pe folie cu covor de ventilație. Din tablă cu aceleași caracteristici de grosime, culoare și fabricant au fost confecționați în atelierul propriu solzii rectangulari care sunt montați pe o arie de circa 800 mp în zonele cu rupere de pantă. Montarea de cornișe și glafuri de diferite dimensiuni se realizează cu fixări mecanice, pe suport de adeziv special Enkolit, iar jgheaburile speciale, de secțiune rectangulară, sunt confecționate de asemenea în atelier. Dată fiind aria acoperișului, sistemul de burlane este de capacitate mare (120 mm diametru). S-a apelat la un sistem Rheinzink cât mai complet (excepție făcând elementele personalizate, care depind de arhitectura clădirii), cu toate accesoriile de montaj, inclusiv clemele de fixare și parazăpezile cu bară dublă. Ornamentele, realizate inițial din tablă de zinc, sunt propuse și ele pentru recondiționare cu ajutorul titan-zincului, un material mai nou și mai performant. Acolo unde dublul falț al învelitorii nu poate fi realizat, se apelează la îmbinare cu un aliaj special, folosind o tehnologie proprie producătorului.
Lucrările au un înalt grad de specializare, prin urmare montajul se realizează cu o echipă de la Valcon Roofs certificată de firma producătoare Rheinzink, formată dintr-un colectiv de 8 persoane (inginer, responsabil tehnic, tinichigii și chiar alpiniști). După cum ne-au declarat specialiștii montatori, o dificultate ridicată a lucrării este aplicarea solzilor, din cauza pantei mari și a rigorii cu care trebuie executate detaliile tehnice. În acest sens, o atenție deosebită este acordată regulilor de protecție a muncii, care sunt respectate întocmai de către echipa de montaj și alpiniștii utilitari, sub supravegherea responsabilului SSM (Securitatea și Sănătatea în Muncă).
Info
Lucrare: Renovarea acoperișului Palatului Patriarhiei
Materiale Rheinzink:
– Tablă de titan-zinc, dublu fîlțuită (4.500 mp)
– Solzi din tablă de titan-zinc (800 mp)
– Sistem pluvial și accesorii
Executant: Valcon Roofs
Timp de execuție: 6 luni