În ediția trecută am început un serial dedicat reabilitării termice, cu
accent pe blocurile de locuințe, subiect pe care îl continuăm cu
prezentarea selectată a prevederilor ”Ghidului privind proiectarea și
executarea lucrărilor de reabilitare termică a blocurilor de locuințe”,
aprobat printr-un ordin al ministrului de resort în 2013.În ediția trecută am început un serial dedicat reabilitării termice, cu
accent pe blocurile de locuințe, subiect pe care îl continuăm cu
prezentarea selectată a prevederilor ”Ghidului privind proiectarea și
executarea lucrărilor de reabilitare termică a blocurilor de locuințe”,
aprobat printr-un ordin al ministrului de resort în 2013.În ediția trecută am început un serial dedicat reabilitării termice, cu accent pe blocurile de locuințe, subiect pe care îl continuăm cu prezentarea selectată a prevederilor ”Ghidului privind proiectarea și executarea lucrărilor de reabilitare termică a blocurilor de locuințe”, aprobat printr-un ordin al ministrului de resort în 2013. Acest document aduce o serie de lămuriri privind modul în care trebuie abordate lucrările și alese materialele pentru acoperișul terasă sau cu șarpantă, evidențiind principiile care trebuie să stea la bază. În același timp, remarcăm că sunt incluse o serie de recomandări privind noile sisteme apărute pe piață în paralel cu necesitatea economisirii resurselor, cu tendințele Eco și cu apariția de materiale cu proprietăți fizice superioare (ne referim la terasele grădină, granulele care absorb dioxidul de carbon din aer, membranele cu lipire la rece, termoizolarea peste căpriori, spumă poliuretanică aplicată in situ etc.).
Termoizolarea acoperişurilor terasă
Majoritatea blocurilor de locuinţe existente, construite până în anii 1990, au acoperişul de tip terasă necirculabilă, cu acces ocazional pentru intervenţii, cu următoarea alcătuire:
– structură din beton armat;
– termoizolaţie existentă din diverse produse (plăci de BCA, zgură sau cenuşă etc.), acoperită cu o şapă de egalizare şi protecţie care constituie suportul pentru stratul de hidroizolaţie bituminoasă.
Reabilitarea acoperişurilor tip terasă se concepe pentru întreaga alcătuire termo-hidroizolantă, conform reglementărilor tehnice, luând în considerare următoarele aspecte:
• deoarece durata de exploatare a hidroizolaţiei este, în general, mai redusă decât a termoizolaţiei, soluţiile propuse trebuie să fie structurate astfel încât efectuarea ulterioară a intervenţiilor la hidroizolaţie să nu afecteze termoizolaţia;
• având în vedere spaţiul cu acces nerestricţionat al teraselor şi condiţiile climatice ale amplasamentului, varianta de aplicare a termoizolaţiei inversate trebuie condiţionată de:
– măsuri de realizare a planeităţii suportului şi de protecţie contra efracţiei;
– calcularea greutăţii stratului de lestare în funcţie de caracteristicile produselor termoizolante (grosime, densitate) pentru evitarea deplasării plăcilor termoizolante sub acţiunea apei sau a vântului;
– întocmirea instrucţiunilor pentru efectuarea verificărilor periodice privind comportarea termoizolaţiei în timp şi după fiecare fenomen meteorologic deosebit (furtună, ploaie torenţială etc.);
• în vederea reducerii solicitărilor asupra construcţiilor existente, alcătuirile termo-hidroizolante prevăzute în cadrul reabilitărilor trebuie să cuprindă, după caz:
– produse cu greutăţi specifice reduse (plăci EPS, PUR, PIR sau similare în loc de produse vrac sau din plăci de BCA care necesită şapă);
– straturi drenante din materiale sintetice în loc de pietriş sau alte agregate;
– soluții care presupun reducerea utilizării procedeelor „umede” (şape);
• pentru protejarea mediului, este de preferat să se înlocuiască lipirea cu bitum topit cu alte variante: tehnologiile de sudare (la cald) a membranelor cu bitum preaplicat, ori a membranelor termoadezive, sau cu lipirea cu adezivi (la rece) ori cu membrane autoadezive;
• pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, se recomandă de asemenea să se prevadă, în toate cazurile posibile, în limita rezervei de capacitate portantă a planşeului suport, ca terasele protejate cu dale sau pietriş să se refacă în sistem de terase grădină (verzi);
• în același scop, se pot înlocui membranele cu autoprotecţie din paiete de ardezie cu membrane autoprotejate cu granule din compuşi chimici absorbanţi de dioxid de carbon.
Pregătirea straturilor suport ale acoperişurilor tip terasă
În funcţie de varianta de soluţie adoptată pentru refacerea termo-hidroizolaţiei acoperişurilor, stratul suport poate fi:
• planşeul de beton armat de peste ultimul nivel al blocului de locuinţe, în varianta în care se desface întreaga structură termo-hidroizolantă existentă;
• şapa de protecţie a termoizolaţiei în varianta în care se desfac numai straturile hidroizolaţiei;
• hidroizolaţia existentă (în varianta în care aceasta se consideră că poate deveni suport pentru noua hidroizolaţie).
Operaţiunile de pregătire proprii fiecărui tip de suport sunt indicate în reglementările tehnice specifice privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de remediere a hidroizolaţiilor bituminoase la acoperişuri de beton.
Termoizolarea acoperişurilor cu şarpantă
Proiectantul va concepe detaliile de execuţie pentru termoizolarea acoperişurilor în conformitate cu documentaţia tehnică a producătorului, respectând prevederile reglementărilor tehnice privind proiectarea mansardelor la clădiri de locuit. Termoizolaţia amplasată în pod pe planşeul de peste ultimul nivel, cu grosimea determinată pe baza calculelor termotehnice, va fi prevăzută din spumă poliuretanică rigidă aplicată prin pulverizare in situ sau din plăci din produse organice sau anorganice rezistente la compresiune, protejate cu o şapă din mortar de ciment armată cu plasă metalică dimensionată adecvat încărcărilor.
La locuinţele unifamiliale se acceptă ca termoizolaţia să se execute din saltele sau produse vrac fără rezistenţă la compresiune, acoperite cu folie antipraf şi de pardoseala podului realizată din duşumea din produse de lemn (scânduri, dulapi, plăci OSB) fixată pe grinzişoare (cuşaci) din lemn.
Acoperişurile înclinate pot avea termoizolaţia amplasată în două moduri:
1. Pe intradosul şi între căpriorii şarpantei (la interior):
• această alcătuire împreună cu materialul termoizolant trebuie să asigure, prin straturile de aer create, ventilarea naturală a elementelor din lemn ale şarpantei;
• straturile termoizolante vor fi dispuse astfel încât permeabilitatea acestora să crească de la interior spre exterior, pentru evitarea acumulării umidităţii în termoizolaţie;
• termoizolaţia va fi protejată pe faţa superioară împotriva pătrunderii apei din exterior, a curenţilor de aer şi atacurilor biologice (rozătoare, insecte etc);
• termoizolaţiile din produse sub formă de plăci sau saltele, fără condiţii de rezistenţă la compresiune, vor fi protejate la interior de folii cu rol de barieră contra vaporilor de apă şi cu lambriuri sau plăci de gips carton în structura indicată în detaliul de şarpantă;
• produsele vrac se vor utiliza în structura de la punctul anterior numai ambalate în saci din materiale permeabile la vaporii de apă, dar impenetrabile pentru microparticulele anorganice desprinse;
• în situaţia utilizării plăcilor din polistiren, se vor prevedea, dacă este cazul, straturi de separare pentru a se evita contactul acestora cu produse pe bază de solvenţi sau conservanţi ai lemnului care ar putea provoca dizolvarea sau umflarea polistirenului.
2. Peste astereala acoperişului:
• acest sistem impune utilizarea de panouri termoizolante rezistente la compresiune, cu stabilitate dimensională la temperaturile extreme la care este supusă uneori o învelitoare (sub -25˚C sau peste +60˚C);
• executarea sistemelor constructive (opritoarelor) necesare pentru împiedicarea alunecării sau smulgerii ansamblului alcătuit din învelitoare şi suportul din şipci al acesteia;
• în cazul unei reparații, sistemul necesită următoarele operaţiuni: desfacerea învelitorii existente, repararea asterelei, aplicarea barierei contra vaporilor, a termoizolaţiei şi a foliei anticondens, executarea caroiajului de şipci şi asamblarea învelitorii.
Pregătirea stratului suport la acoperişurile cu şarpantă
La acoperişurile cu pod nelocuibil, suportul termoizolaţiei îl constituie planşeul din beton armat de peste ultimul nivel, planşeu care se va curăţa în vederea aplicării stratului termoizolant, aşa cum este prevăzut în reglementările tehnice specifice, referitoare la amenajarea podurilor neîncălzite sau mansardate, şi/sau la proiectarea şi execuţia lucrărilor de remediere a hidroizolaţiilor bituminoase la acoperişuri de beton.
În cazul amplasării termoizolaţiei pe intradosul şarpantei, termoizolaţia se va realiza după terminarea lucrărilor specifice, precum cele la structura şarpantei, a asterealei, a etanşeităţii învelitorii existente sau înlocuirea acesteia şi a protecţiei fungicide a elementelor din lemn, aşa cum este prevăzut în reglementările tehnice specifice referitoare la amenajarea podurilor neîncălzite sau mansardate.
Aplicarea termoizolaţiei la planşeele peste spaţii neîncălzite
Stratul termoizolant se va aplica pe intradosul planşeului, pe grinzile aferente şi pe pereţii adiacenţi conform uneia din următoarele soluţii şi tehnologii de executare indicate în proiect:
• termosistem compact prin lipirea cu adeziv, fixarea plăcilor termoizolante cu dibluri şi protejarea cu tencuială armată cu plasă din fire de sticlă conform structurii ETICS executate la faţade;
• spumă poliuretanică aplicată in situ cu instalaţie pneumatică de amestecare a componentelor şi pulverizare;
• fixarea mecanică, pe un schelet de susţinere, a termoizolaţiei şi a unui strat de protecţie şi finisaj din plăci de gips carton;
• plăci din vată minerală, caşerate cu un strat de finisaj, montate cu dibluri.
La executarea găurilor în planşeele din beton armat, pentru fixările mecanice, se vor localiza traseele instalaţiei electrice pentru evitarea secţionării acestora. Operaţiunile de aplicare a alcătuirilor stabilite în documentaţia de execuţie se vor începe după încheierea lucrărilor de instalaţii, a eventualelor lucrări de eliminare a infiltraţiilor şi a urmărilor acestora şi a pregătirii suprafeţei suport (curăţare, rectificare, verificare coeziune).
La executarea sistemului termoizolant protejat cu plăci de gips carton, scheletul de susţinere se va realiza din profilele indicate de producător fixate la distanţa de 60 cm modulată la lăţimea plăcilor de gips-carton. Înainte de fixarea profilelor, se va aplica pe toată suprafaţa suportului stratul cu rol de barieră contra vaporilor; în spaţiul dintre plafon şi plăcile de gips-carton se va introduce termoizolaţia din diverse produse (saltele sau plăci de vată minerală MW sau GW, etc.) realizându-se un strat continuu, fără întreruperi.
Aplicarea termoizolaţiei la acoperişuri
Aplicarea termoizolaţiei se diferenţiază în funcţie de tipul acoperişurilor şi poziţia în cadrul acestora, astfel:
• La acoperişurile tip terasă, termoizolaţia se execută într-o structură complexă termohidroizolantă, cu personal de specialitate pentru executarea lucrărilor de hidroizolaţii şi termoizolaţii, care utilizează tehnologii curente şi mijloacele tehnice proprii realizării acestor lucrări, în conformitate cu prevederile din proiectul de execuţie, din documentaţia producătorului şi din reglementările tehnice în vigoare;
• La acoperişurile cu şarpantă, termoizolaţia se aplică:
1. sub pardoseala podului realizată dintr-o şapă armată;
2. sub astereala şi învelitoarea acoperişului mansardei şi va fi protejată de panouri de gips carton sau conform detaliilor din proiectul de execuţie şi recomandărilor producătorului.
(Va urma)