Utilizate timp de milenii, învelitorile din lemn, stuf și paie sunt încă întâlnite la clădirile de mici dimensiuni din epoca noastră, fie că sunt vechi sau nou construite. Curentul Eco a dat un nou impuls acestora, făcându-se eforturi serioase (inclusiv financiare) de păstrare a tradiției, a modului de execuție, după metode străvechi.
Utilizate timp de milenii, învelitorile din lemn, stuf și paie sunt încă întâlnite la clădirile de mici dimensiuni din epoca noastră, fie că sunt vechi sau nou construite. Curentul Eco a dat un nou impuls acestora, făcându-se eforturi serioase (inclusiv financiare) de păstrare a tradiției, a modului de execuție, după metode străvechi.
Utilizate
timp de milenii, învelitorile din lemn, stuf și paie sunt încă întâlnite la
clădirile de mici dimensiuni din epoca noastră, fie că sunt vechi sau nou
construite. Curentul Eco a dat un nou impuls acestora, făcându-se eforturi
serioase (inclusiv financiare) de păstrare a tradiției, a modului de execuție,
după metode străvechi. Totuși, în ciuda unor aparențe, execuția lor nu este
lăsată la voia întâmplării; pentru eficiență și pentru siguranța
utilizatorilor, domeniul este reglementat între anumite limite, ceea ce obligă
pe montatori să respecte o serie de norme. Considerăm că este necesar să le
trecem în revistă, selectându-le din normativul NP 069 -2014, pentru a ști care
pot fi așteptările de la aceste învelitori, care sunt exigențele cerute montatorilor,
care sunt standardele de calitate necesare pentru a obține și confort,
rezistență, siguranță, dincolo de aspectul lor rustic, pitoresc. Nu în ultimul
rând, poate este de folos puțină lumină în definirea termenilor, care deseori
sunt confundați, respectiv să înțelegem în ce se materializează costurile unei
asemenea lucrări, dacă este realizată conform normativelor.
Învelitorile din materiale celulozice (lemn, stuf, paie)
cu caracter local, manufacturier sunt utilizate în general la construcții care
respectă specificul tradițional al zonei, pentru o serie de categorii funcționale
de clădiri: locuințe individuale, clădiri de agrement (turistice,
agroturistice), clădiri agricole, clădiri de producție locale (pescării,
artizanat, mică producție). Învelitorile din materiale celulozice pot fi
concepute de asemenea la acoperișurile clădirilor noi, pentru redarea
specificului local, numai ca impresie vizual-estetică, fiind prevăzute peste învelitorile
moderne de tip continuu sau semicontinuu; în acest caz, învelitoarea va avea un
rol predominant estetic, specific zonei.
Elemente
plane din lemn: șiță, șindrilă, draniță etc.
Elementele plane din lemn sunt învelitori de tip
discontinuu, care se produc manufacturat, pe plan local, în special în zonele
de deal și munte, din lemn de rășinoase sau fag.
Caracteristicile elementelor tip șiță și șindrilă (specifice
României):
·
Șița
este similară ca format general cu șindrila, având terminația inferioară
dreaptă mai subțire și mai îngustă decât a șindrilei;
·
Șindrila
poate avea terminația inferioară dreaptă, în unghi, semirotundă sau dreaptă, cu
marginile concave, în funcție de tradiția zonei geografice de situare;
șindrilele au marginile longitudinale crestate în lambă și uluc sau drepte (la
montaj în imitație de lambă și uluc);
·
Dimensiunile
uzuale ale elementelor celulozice tip șiță sunt:
–
Lungime
de 30 cm, 35 cm, 40 cm, 50 cm sau 60 cm;
–
Lățimea
între 7 cm și 14 cm;
–
Grosimea
de 5 mm ÷ 7 mm;
·
Dimensiunile
uzuale ale elementelor celulozice tip șindrilă:
–
Lungimea
de 35 cm, 40 cm sau 50 cm;
–
Lățimea
între 5 cm și 13 cm;
–
Grosimea
marginii cu lambă este de cca.3 mm, iar a marginii cu uluc este de cca.15 mm, cu
adâncimea ulucului de minim 10 mm.
Alte tipuri de elemente pentru învelitori din lemn:
·
Scândura
cu uluc pentru învelitori:
–
lungimea
este în general cea a versantului acoperișului;
–
lățimea
de la 15 cm la 22 cm;
–
grosimea
de 19 mm, 22 mm și 25 mm;
·
Șindrila
finlandeză: asemănătoare șindrilei, dar mai lungă;
·
Plăcuță
din lemn (sau șindrilă lungă): asemănătoare șindrilei, dar mai lată;
·
Draniță:
asemănătoare șiței, dar cu lungime și lățime redusă: L=100÷120 mm; l = 9÷13 mm.
Toate aceste elemente plane din lemn trebuie să
îndeplinească o serie de cerințe calitative:
·
să
fie debitate din lemn uscat, să nu prezinte crăpături și/sau noduri;
·
elementele
plane din lemn vor fi sortate dimensional, astfel ca pe un versant de acoperiș
toate să aibă aceleași dimensiuni, cu abateri dimensionale de maxim 5%;
·
vor
fi tratate biocid și ignifug în soluții care să nu modifice semnificativ
aspectul natural.
Învelitorile
cu snopi din paie sau stuf
Acestea sunt de asemenea învelitori de tip discontinuu.
·
Paiele
utilizate pentru învelitori sunt din secară (cele mai bune), grâu și ovăz,
fiind paie scurte de 50÷60 cm sau mai lungi de 80÷100 cm.
·
Stuful
utilizat pentru învelitori are lungimea cuprinsă între 1,20 m și 1,50 m (după tăierea
spicului).
Sunt menționate în normative și învelitorile din argilă cu paie
sau cu stuf, precum și din nuiele. Acestea sunt învelitori de tip
semidiscontinuu, realizate prin suprapunerea snopilor din paie sau stuf înglobate
și lipite cu mortar din argilă grasă sau din panouri din nuiele împletite,
impregnate cu argilă, toate acoperite cu un strat de aproximativ 15 cm de
mortar de argilă grasă, în unul sau mai multe straturi. Menționăm că argila
grasă este un tip de argilă cu conținut mic de nisip și praf, cu o plasticitate
mare și permeabilitate redusă.
Cerințe calitative ale învelitorilor cu snopi din paie de
stuf:
–
La
confecționarea snopilor se vor utiliza paie sau stuf uscate, cu spargeri minime
ale tulpinii (în special la stuf);
–
Snopii
vor fi egali ca lungime și diametru al bazei;
–
Snopii
din paie sau stuf vor fi confecționați numai din paie sau tulpini de stuf, fără
amestec cu alte vegetale (buruieni, frunze, spice etc.);
–
Snopii
din paie sau stuf vor fi tratați biocid și ignifug în soluții care să nu
modifice semnificativ aspectul natural.
Configurația
acoperișului și relația cu învelitoarea
·
Acoperișurile
trebuie concepute în formate cât mai simple – cu doi sau patru versanți, versanți
plani sau curbi, eventual cu ruperi de pantă nu foarte complexe. Coamele
secundare realizate din elemente plane din lemn vor fi rotunjite, iar coama
principală se va realiza cu depășirea elementelor (peste linia de coamă), cu fața
văzută (ce depășește coama) orientată spre direcția vânturilor dominante. Este
vorba aici de un detaliu tehnic care optimizează aerodinamica acoperișului și
împiedică pătrunderea apei sub învelitoare în timpul vânturilor puternice.
·
Doliile
dintre versanți, realizate din elemente plane din lemn, pot fi rotunjite sau
nu, dar se recomandă a fi etanșeizate suplimentar cu elemente de tinichigerie sau
cu membrane hidroizolante.
·
Coamele
realizate cu snopi din paie sau stuf vor fi rotunjite, iar în cazuri justificate
se vor prevedea dolii în pantă, cu măsurile suplimentare menționate mai sus.
·
Elementele
de străpungere vor fi etanșeizate cu elemente de tinichigerie și/sau cu
membrane hidroizolante. Pentru elementele de străpungere calde (coșuri de fum,
evacuări de aburi etc.), se vor prevedea măsuri speciale de izolare impotriva
incendiilor – sistemele profesionale dispun de asemenea elemente din materiale
speciale.
·
Suportul
învelitorii va fi realizat din șipci, prăjini cioplite sau lăturoaie cu distanța
interax, în funcție de lungimea elementelor, de minim 15 cm și maxim 25 cm. Pentru
snopi, paie sau stuf, suportul învelitorilor va fi realizat din prăjini
cioplite sau lăturoaie cu distanța interax de minim 20 cm și maxim 30 cm
(modulate în funcție de lungimea snopilor).
·
Dată
fiind etanșeitatea scăzută, învelitorile celulozice pot fi considerate învelitori
ventilate. Pentru o construcție la standarde moderne, ele trebuie prevăzute cu
folie substrat (anticondens sau hidroizolantă), montată pe căpriori, sub
riglajul suport al învelitorii. De asemenea, dacă este vorba despre acoperișuri
peste încăperi locuite, condiționate termic (încălzite sau răcite, în funcție
de destinația spațiului), se impune termoizolarea suplimentară între sau sub
căpriorii de susținere. Un caz particular este învelitoarea cu snopi din paie
sau stuf, care are de regulă un efect termoizolant important. Aici, în funcție
de necesitate, se poate prevedea și o structură termoizolantă peste o barieră
contra vaporilor, iar, dacă nu este nevoie izolare termică, este suficientă bariera
contra vaporilor (folie substrat hidroizolantă) amplasată sub învelitoarea propriu-zisă.
Panta
acoperișului
În cazul învelitorilor din lemn, panta depinde de zona climatică și exigențele
beneficiarului, deci în consecință de numărul de straturi de șiță sau șindrilă:
–
Când
șița sau șindrila are două straturi, panta minimă este de 60% (uzual 70% ÷
180%), maxim până la verticală;
–
Când
șița are 3 ÷ 5 straturi, panta minimă poate fi de 50% (uzual 60% ÷ 110%), pană la
verticală.
Suprapunerea longitudinală pentru învelitorile din șiță
sau șindrilă (dreaptă, cu lambă și uluc și
finlandeză) este de minim ½ din lungimea elementului; un
element de invelitoare sprijină în trei puncte pe elementele suport.
Suprapunerea transversală pentru șiță sau șindrilă
dreaptă poate fi:
–
1/4
pentru un rând de elemente – admisă pentru acoperirea spațiilor deschise, cu
etanșeitate redusă )la șoproane, de pildă)
–
1/2
pentru două rânduri de elemente – admisă pentru acoperirea spațiilor închise,
semiînchise sau deschise, cu etanșeitate medie (de exemplu spații necondiționate
termic pentru depozitare sau de lucru, poduri cu planșeu termoizolat);
–
1/3
pentru trei rânduri de elemente – admise pentru acoperirea spațiilor închise,
condiționate termic.
Suprapunerea transversală pentru șindrilă cu lambă și
uluc se face cu adâncimea în uluc de minim 20 mm pentru învelitorile într-un
rand și de minim 15 mm pentru invelitorile în două rânduri.
În cazul învelitorilor cu snopi de paie sau stuf, panta
va fi:
–
La
snopi din paie sau stuf: minim 100%,
maxim 200%; se permit pante mai mari, până la verticală, cu lungimi de maxim 3.0
m, cu prevederea minimă a unui rând suplimentar de snopi și cu asigurarea etanșeității
capetelor superioare ale snopilor;
–
La
snopi din paie sau stuf cu argilă: minim 85%, maxim 100%;
Pantele pot fi micșorate, față de cele indicate, în cazul
în care se prevede un substrat hidroizolant pe astereală, cu sistem dublu de șipci.
Suprapunerea snopilor va fi de minim 2/3 din lungime, iar snopii se leagă pe
astereală la partea superioară și la minim 1/2 din lungime (recomandabil la 1/3
din lungime).