Mansarda unei locuințe, a unei clădiri în general, rămâne una dintre
zonele cele mai expuse la factorii climatici interiori sau exteriori,
prin urmare trebuie respectate câteva reguli cu privire la dimensionarea
și amplasarea elementelor constructive, în scopul asigurării
confortului și a unei utilizări în condiții optime.Mansarda unei locuințe, a unei clădiri în general, rămâne una dintre
zonele cele mai expuse la factorii climatici interiori sau exteriori,
prin urmare trebuie respectate câteva reguli cu privire la dimensionarea
și amplasarea elementelor constructive, în scopul asigurării
confortului și a unei utilizări în condiții optime.
Mansarda unei locuințe, a unei clădiri în general, rămâne una dintre zonele cele mai expuse la factorii climatici interiori sau exteriori, prin urmare trebuie respectate câteva reguli cu privire la dimensionarea și amplasarea elementelor constructive, în scopul asigurării confortului și a unei utilizări în condiții optime. Arhitecții știu în general aceste reguli, dar este bine ca ele să fie cunoscute și de montatori, pentru ca proiectul să fie respectat în cunoștință de cauză.
Mansardele sunt spații în care se pot amenaja apartamente independente pe un nivel, pe un nivel şi supantă, chiar pe două niveluri (tip duplex), în funcţie de înălţi-mea spaţiului mansardat, cu acces interior sau exterior, separat sau nu de cel al apartamentelor de dedesubt. În cazul în care nu există o mansardă, se pot face extinderi ale ultimului nivel, accesul făcându-se prin intermediul unei scări interioare, din cadrul spaţiului de la ultimul nivel; mansarda, împreună cu ultimul nivel, poate deveni astfel un apartament tip duplex sau triplex.
Înălțimi utile
Conformarea mansardelor se poate face diferit, în funcție de cerințele beneficiarului, dar câteva reguli presupun:
- asigurarea unei înălţimi utile (în zona cu înălţimea maximă a încăperii) de minimum 2,55 m pentru încăperile de locuit şi bucătării, respectiv minimum 2,30 m pentru degajamente, debarale sau băi;
- asigurarea unei înălţimi libere de circulaţie de minimum 1,90 m;
- utilizarea corespunzătoare a suprafeţei utile a mansardei în funcţie de panta acoperişului, iar aici intervine înălțimea minimă a unui perete delimitator; pentru pantă mai mică de 20°, peretele delimitator respectiv să fie de cel puțin 1,5 m, pentru pantă între 20° și 45° – cel puțin 1,2 m, iar pentru pantă de peste 45° – minimum 1 m.
Relația cu exteriorul
Relaţia mansardelor cu exteriorul, respectiv asigurarea unei iluminări şi ventilări eficiente, precum şi a unui confort vizual corespunzător, se face prin prevederea unor deschideri (mai mari sau mai mici) în versanţii acoperişurilor mansardelor: ferestre de mansardă, lucarne, uşi-ferestre (glasvanduri) sau timpane.
Ferestrele de mansardă sunt așadar ferestre înclinate inserate în structura acoperişurilor în pantă. Ele au câteva caracteristici care le pun în oglindă cu o fereastră obişnuită verticală, astfel:
- având aceeaşi pantă cu cea a învelitorii, pot fi utilizate la mansardarea podurilor existente, fără a produce modificări majore în structura acoperişului şi fără a schimba aspectul general al acestuia;
- prin inserarea lor în planul acoperişurilor, se simplifică finisarea interioară a tavanului mansardei;
- însorirea şi încălzirea atmosferei interioare a încăperilor, pe timp de vară, este totuşi mai puternică, iar cantitatea de aer proaspăt care pătrunde printr-o fereastră înclinată este mai mică;
- manevrarea ferestrelor este îngreunată dacă sunt amplasate deficitar, respectiv la o înălțime de peste 2 m la limita superioară;
- trebuie luat în calcul riscul de îngheţare şi, deci, obturarea, pe timp de iarnă, în special la pante sub 45°.
Modalităţi de ameliorare a ferestrelor de mansardă
- mărirea eficienţei ventilării naturale a spaţiului se poate face prin prevederea, pe lângă fereastra de mansardă, a unei ferestre clasice, verticale, sau prin prevederea a două ferestre de mansardă consecutive;
- utilizarea ferestrelor prevăzute cu clapete de ventilare, filtre şi plase contra insectelor;
- fereastra de la partea inferioară va fi poziţionată la maximum 2 m înălțime;
- efectele însoririi excesive sunt diminuate prin prevederea de dispozitive parasolare, storuri rulante exterioare, transperanturi, veneţiene, perdele de faţadă exterioare etc;
- ferestrele de mansardă pot fi prevăzute cu dispozitive electrice de dezgheţare;
- circulaţia mai eficientă a aerului de la sursa de căldură la geam, se asigură prin conformarea corespunzătoare a căptuşelii ferestrei de mansardă: orizontală la partea superioară şi verticală la partea inferioară.
LUCARNELE sunt tipuri de ferestre specifice acoperișurilor cu pantă mare, care au următoarele caracteristici:
• însorirea şi încălzirea atmosferei interioare a încăperilor este mai puţin agresivă;
• ventilarea naturală se poate asigura în condiţii optime;
• manevrabilitatea ochiurilor mobile este facilă (în condiţiile asigurării unei poziţionări corespunzătoare a sistemelor de manevrare);
• confortul vizual este asigurat prin posiblitatea poziţionării corespunzătoare a acestor tipuri de ferestre (înălțimea până la limita inferioară a ferestrei mai mică de 1,2 m);
• este necesară evitarea riscului infiltrării apei de ploaie în cazul nerezolvării corecte a racordării dintre versanţii acoperişului şi lucarnă.
UŞILE-FERESTRE (glasvanduri) – în cazul în care volumetria şi conformarea spaţiului interior permit, se pot realiza terase, balcoane etc., prin retragerea pereţilor perimetrali, obţinându-se astfel vitraje de dimensiuni mai mari care au avantajul că pot asigura, pe lângă o iluminare şi o ventilare eficientă, o perspectivă bună spre exterior.
Iluminat și ventilație
Pentru asigurarea iluminatului natural, raportul dintre aria ferestrelor şi aria pardoselilor va fi:
- la ferestre de mansardă: 1/8 – 1/10
- lucarne 1/6 – 1/8
Se urmăreşte ca ferestrele să fie dimensionate şi amplasate astfel încât să se evite însorirea excesivă şi supraîncălzirea atmosferei interioare a încăperilor, prin orientarea optimă a suprafeţelor vitrate: N – NE pentru fereastră de mansardă şi N-NE sau S-SE la lucarnă.
Pentru realizarea unei ambianţe luminoase favorabile, se recomandă utilizarea unor materiale de finisaj (pereţi, platforme, pardoseli) cu un coeficient de reflexie cât mai ridicat.
În scopul ventilării naturale, ferestrele de mansardă vor fi astfel dimensionate şi poziţionate, încât să fie evitate eventualele surse de poluare (coşuri de fum, ventilaţii de bucătării, canalizări etc).
Reguli de mobilare
Având în vedere geometria variabilă a pereţilor şi tavanului, respectiv relaţia perete vertical – tavan înclinat, pot fi recomandate câteva posibilităţi de mobilare a spaţiului interior al mansardelor, cu destinaţia de locuinţă, astfel:
- pentru dormitor, mobilarea se recomandă a fi făcută în conformitate cu geometria spaţiului construit, în sensul că, în cazul în care patul este adosat peretelui scund, se recomandă ca la 70 cm de peretele delimitator să se asigure o înălțime liberă de cel puțin 1,9 m;
- în camera de zi, mobilierul pentru depozitare (biblioteci joase, scrinuri, bufete etc.) se recomandă a fi dispus perimetral, în zonele cu înălţime mai mică de 1,9 m, cu condiţia respectării înălţimii minime a peretelui scund (să existe înălțimea liberă de 1,9 m la 70 cm distanță de peretele scund);
- acolo unde activitatea specifică se desfăşoară în cea mai mare parte în picioare (respectiv zona frontului de lucru din bucătării), mobilarea trebuie făcută astfel încât activitatea să se desfăşoare în zona cu înălţime mai mare de 1,90 m;
- în camera de baie, lavoarul se poate amplasa în spaţiul cu înălţime liberă de minimum 1,90 m, iar vasul de toaletă se poate amplasa în spaţiul cu tavan înclinat, cu condiţia asigurării, la 70 cm de la perete, a înălţimii libere de circulaţie minime (1,90 m); recomandarea poate fi respectată la mansardele cu panta acoperişului de peste 20° şi înălţimea peretelui delimitator al mansardei de minimum 1,20 m (pentru pante mai mici, se recomandă fie dispunerea obiectelor sanitare pe pereţii cu înălţime mare, fie înălţarea peretelui delimitator al mansardei până la o înălţime convenabilă).
INCO3
- Prezenti de peste 10 ani în România, producem contratocuri (pretocuri) pentru usi de interior si ferestre de acoperis pentru spatii civile si industriale, detinând certificarea CE pentru întreaga gama oferita pe piata
- Producem preponderent pentru export (Italia, Spania, Portugalia, Polonia si Cehia) dar începând din 2012 ne adresam si pietei autohtone
- Sustinem eforturile de a explica opiniei publice utilitatea montarii ferestrelor de acces pe acoperis atât pentru aerisire si lumina naturala, dar mai ales pentru siguranta cladirii si a celor ce locuiesc în ea, ca iesire pentru curatarea cosurilor de fum sau ca acces în caz de incendiu. Prezenta ferestrelor de acces în acoperisuri este o normalitate si o regula în tarile Europei de Vest si Centrale, dar în România constituie doar o exceptie facultativa
- Contratocul, acest produs cvasi-necunoscut în România, este salutar prin avantajele evidente aduse cu cheltuieli minime zidarilor, montatorilor de usi dar mai ales proprietarilor care doresc înlocuirea usilor fara a recurge la demolari. Contratocul este utilizat de peste 30 de ani în Italia, Spania, Franta si, mai nou, în Ungaria, Anglia si Maroc, INCO S.R.L. producând pentru aceste piete peste 600.000 de unitati anual.
S.C. Inco S.R.L.
Str. Slt. Radu Teoharie, nr. 102; Târgu Neamt – 615200, Judetul Neamt
CIF: RO 13735012 – J27/53/2001
Tel/Fax +40 233 790810;
Email: office@incoromania.ro
www.incoromania.eu