Cel mai reprezentativ element al peisajului transilvan este relieful
colinar, încununat în perioada de vegetație cu multiple nuanțe de verde
sau arămiu, în funcție de anotimp. În același timp, unul dintre cele mai
spectaculoase elemente care denotă prezența și creativitatea omului în
această zonă este suita de acoperișuri din țiglă, un mozaic de culori de
la cărămiziu deschis la negru, prezent în toate localitățile, de la cel
mai mic cătun până la străvechile burguri medievale.Cel mai reprezentativ element al peisajului transilvan este relieful
colinar, încununat în perioada de vegetație cu multiple nuanțe de verde
sau arămiu, în funcție de anotimp. În același timp, unul dintre cele mai
spectaculoase elemente care denotă prezența și creativitatea omului în
această zonă este suita de acoperișuri din țiglă, un mozaic de culori de
la cărămiziu deschis la negru, prezent în toate localitățile, de la cel
mai mic cătun până la străvechile burguri medievale.
Cel mai reprezentativ element al peisajului transilvan este relieful colinar, încununat în perioada de vegetație cu multiple nuanțe de verde sau arămiu, în funcție de anotimp. În același timp, unul dintre cele mai spectaculoase elemente care denotă prezența și creativitatea omului în această zonă este suita de acoperișuri din țiglă, un mozaic de culori de la cărămiziu deschis la negru, prezent în toate localitățile, de la cel mai mic cătun până la străvechile burguri medievale.
Acest mozaic de culori provine din compoziția chimică a argilelor folosite, din cele mai vechi timpuri, în fabricarea țiglelor. Prezența masivă a carbonaților, precum și procentul redus de fier, conduc la obținerea unor produse cu o culoare cărămizie pală și cu absorbții mari de apă. Tocmai această absorbție mare, împreună cu vegetația bogată în clorofilă, au un rol decisiv la varietatea de culori întâlnită.
Cetatea medievală a Sighișoarei și cadrul natural în care este situată reprezintă poate unul dintre cele mai reprezentative exemple în sensul celor specificate mai sus. Construită la începutul secolului al XIII-lea de coloniștii sași, originari din zona central vestică a Germaniei, aceasta a făcut parte din celebra regiune Siebenburger (șapte cetăți); însăși denumirea inițială de ”Castrum Sex”, transformată ulterior în Schassburg, se presupune că ar fi avut originea în denumirea de ”A șasea cetate“. Sașii, ca reprezentanți vrednici ai neamului germanic, au pus aici bazele unei mărețe cetăți, folosind cu măiestrie cadrul natural, pe o colină situată în stânga râului Târnava Mare, într-o zonă înconjurată aproape din toate părțile de păduri. Utilizând materiale trainice ca piatra, cărămida și țigla, cetatea domină și în prezent peisajul urban dezvoltat ulterior, constituind prin vechime și prin păstrarea aproape intactă unul dintre cele mai importante monumente din partea aceasta a Europei, fapt confirmat prin înscrierea în patrimoniul UNESCO.
Desigur, în timp cetatea a trebuit să facă față vicisitudinilor vremurilor (invazii, incendii, epidemii, perioade de sărăcie), dar sașii, consecvenți spiritului de gospodar, au reparat de fiecare dată stricăciunile, utilizând inclusiv materialele recuperate – de aici provine și mozaicul de culori de pe acoperișuri.
Siceram, ca demn urmaș al vechilor artizani, a avut partea sa de contribuție în păstrarea acestui peisaj urban unic. De la fondarea primei fabrici, pe actualul amplasament, la începutul secolului al XX-lea, în mod cert o parte din produse se regăsesc pe acoperișurile vechiului burg. Totuși, renovări de amploare ale clădirilor și, implicit, ale acoperișurilor, nu s-au efectuat decât în ultimii ani. Cea mai reprezentativă renovare este cea a Bisericii din Deal, situată pe vârful dealului unde se află cetatea – poate cel mai valoros monument al orașului, menționat prima dată în anul 1345. Biserica are câteva caracteristici inedite: navele laterale sunt inegale, iar vârful turnului clopotniță este ușor înclinat. În partea a doua a anilor 1990, cu sprijinul fundației Messerschmitt, a început un amplu proces de renovare – restaurare, concretizat și prin schimbarea integrală a țiglei. La momentul începerii lucrării, pe acoperișul acesteia erau 7 – 8 tipuri diferite de țiglă. S-a considerat că un anumit tip este cel mai vechi, iar Siceram a produs acest model de țiglă manual, respectând vechea tehnologie. La ora actuală, după 20 de ani, acoperișul Bisericii din Deal este perfect integrat în mediu, nefăcând notă discordantă cu celelalte acoperișuri.
La puțin timp, primăria a restaurat și Turnul Fierarilor, construit în 1631 pe temeliile vechiului turn al Bărbierilor, utilizând același tip de țiglă. După anii 2000, odată cu explozia turismului, multe case au fost transformate în pensiuni și au fost supuse lucrărilor de renovare, iar prin utilizarea cu predilecție a țiglelor tip solzi, inclusiv a celor recuperate, s-a reușit păstrarea armonioasă a ansamblului urban.
Cel mai reprezentativ monument al orașului, Turnul cu Ceas (sau Vechiul Turn al Sfatului), necesita o renovare, și nu doar la partea de acoperiș. Datând din secolul al XIV-lea , înalt de 64 de metri, acesta domină intrarea principală în cetate. Acoperișul este piramidal, având o înălțime de 34 m, iar la ultima reparație de amploare din 1894 a fost acoperit cu țiglă solzi glazurată, fabricata în Austria, cu mai multe culori alcătuind un model geometric. Reparații s-au mai făcut în timp, Siceram furnizând mici cantități de țiglă de diverse culori, dar la ora actuală modelul geometric nu mai este vizibil în totalitate. Sperăm ca în viitorul apropiat să fie găsite fonduri pentru restaurarea integrală a cetății, iar autoritățile, locuitorii Sighișoarei, precum și ai întregii Transilvanii, să fie conștienți că trebuie să facă mai mult pentru păstrarea acestui patrimoniu arhitectonic unic în lume. Din fericire, în unele părți respectul față de trecut este vizibil, și trebuie să recunoaștem că nu noi, românii, ca moștenitori ai întregului patrimoniu, am fost cei care au luat inițiativa. Străinii au fost mult mai implicați, și aici trebuie menționat numele Prințului Charles din Marea Britanie. Pe de altă parte, în multe locuri autoritățile închid ochii la apariția unor acoperișuri cu diferite culori și materiale, care aduc un prejudiciu grav de imagine edificiilor respective și zonei în care se află.