Palatul Creditului Industrial, clădire reprezentativă pentru zona centrală a Capitalei, beneficiază în prezent de o renovare în detaliu, una dintre etapele majore fiind refacerea acoperișului – lucrare importantă pentru protejarea edificiului, pentru arhitectura lui, care a început efectiv în august 2017 și se va încheia la începutul primăverii lui 2018.
Palatul Creditului Industrial, clădire reprezentativă pentru zona centrală a Capitalei, beneficiază în prezent de o renovare în detaliu, una dintre etapele majore fiind refacerea acoperișului – lucrare importantă pentru protejarea edificiului, pentru arhitectura lui, care a început efectiv în august 2017 și se va încheia la începutul primăverii lui 2018.
Palatul
Creditului Industrial, clădire reprezentativă pentru zona centrală a Capitalei,
beneficiază în prezent de o renovare în detaliu, una dintre etapele majore
fiind refacerea acoperișului – lucrare importantă pentru protejarea
edificiului, pentru arhitectura lui, care a început efectiv în august 2017 și
se va încheia la începutul primăverii lui 2018. Palatul Creditului Industrial
și Palatul Societății de Asigurări ”Generala” (acestea sunt denumirile
originale, de până la instaurarea regimului comunist, care le-a schimbat
destinația) formează împreună un semicerc vis-à-vis de clădirea Universității,
îmbrățișând esplanada cu statuile a patru personalități marcante – Ion Heliade Rădulescu,
Mihai Viteazul, Gheorghe Lazăr și Spiru Haret.
Cu câțiva ani în urmă descriam renovarea clădirii
alăturate, Palatul Societății de Asigurări ”Generala”, în prezent sediul Băncii
Comerciale Române, care a derulat o investiție impresionantă pentru refacerea
întregii construcții, inclusiv a acoperișului. O echipă experimentată de la
cunoscuta firmă Valcon Roofs a reușit atunci să redea acelui acoperiș
strălucirea de odinioară, ba chiar mai mult de atât, folosind materiale premium
din titan-zinc de la producătorul german Rheinzink. În 2017 a venit momentul ca
și ”sora” acestei clădiri să se bucure de același tratament, cu aceleași
materiale și beneficiind de experiența aceleiași firme de montaj.
Primele
decenii
Palatul Creditului Industrial a fost construit în anii 1934 – 1935 după planurile renumitului
arhitect George Matei Cantacuzino, pe fundația unui proiect nefinalizat
de la începutul secolului al XX-lea. Arhitectului G. M. Cantacuzino (1899 –
1960) i se datorează multe alte clădiri emblematice din România, precum Palatul
Crissoveloni , Hotelul Belona din Eforie, Hotelul Rex din Mamaia, renovările de
la Palatul Mogoșoaia sau Biserica Trei Ierarhi din Iași.
Palatul Societății de Asigurări ”Generala” fusese ridicat alături în 1906, ca operă a arhitectului
Oscar Maugsch. Întreg ansamblul, compus din două imobile simetrice, fusese propus
inițial după un concept unitar, pe locul fostei grădini a Palatului Șuțu (clădire
existentă și azi, ca Muzeu al Municipiului București). Dar au apărut câteva
dificultăți financiare și de natură imobiliară, iar terenul pe care se
construise doar fundația celui de-al doilea corp a fost vândut mai târziu unor
investitori care aveau nevoie de el și, desigur, resursele necesare: Societatea
Națională de Credit Industrial. Această instituție publică fusese creată în
1923, cu contribuția statului și Băncii Naționale a României (care însumau
jumătate din acțiuni), respectiv a mai multor bancheri români, având rolul de a
finanța industria țării, aflată în acea perioadă la început dar în plină
dezvoltare. Astfel, la aproape trei decenii de la inaugurarea primei clădiri pe
terenul din fața Universității, apare și cea de-a doua, Palatul Creditului
Industrial, cu o structură asemănătoare, dar într-o interpretare ușor diferită,
mai simplă. Spre deosebire de ornamentica somptuoasă de la prima clădire, cea
de-a doua a păstrat stilul clasicist prin simetrie și coloane ionice, respectiv
două cupole cu lanternou aduse însă cât mai mult spre esență. Ca și clădirea
Universității, aceste două clădiri respectau normele neoclasicismului,
influențate de eclectismul academic al anilor 1900, ceea ce face ca zona să
aibă o anumită coerență. În mod asemănător, într-un stil care trebuia să
sugereze ordine și echilibru, au fost construite în acel perimetru mai multe
clădiri ce găzduiau instituții financiare – de exemplu Palatul Bursei (devenit
Biblioteca Națională în timpul comunismului), sau Palatul Băncii Naționale.
Marii industriași ai României interbelice (Malaxa,
Mociornița, Auschnitt) au fost sprijiniți la un moment dat de Societatea
Națională de Credit Industrial. După Al Doilea Război Mondial, când a suferit
pagube în timpul unui bombardament american, mai ales la nivelul acoperișului
(1944), edificiul a fost refăcut și naționalizat de comuniști, ca și instituția
găzduită aici, cu toate resursele ei, devenită Banca de Credit pentru
Investiții. În anii respectivi cornișa acoperișului era ”decorată” cu sloganuri
comuniste, datorită vizibilității maxime și faptului că liderilor comuniști le
plăcea să ia cuvântul de la balconul Universității, strângând în acest spațiu
mii și mii de oameni cu pancarde. Se putea citi cu litere mari, la nivelul
cornișei, ”Trăiască Partidul Muncitoresc Român”, sau mai târziu ”Stima noastră și
mândria etc.”, cu portretul corespunzător.
După căderea comunismului din 1989, birourile clădirii au
fost folosite pentru o perioadă ca sediu al unui partid important, iar în anii
din urmă s-au impus lucrări de renovare, clădirea devenind învechită ca
funcționalități și destul de insalubră.
Un
acoperiș solicitat
La nivelul acoperișului, învelitoarea ruginită de pe zona
mansardată (deasupra fațadei principale) arăta faptul că la renovarea rapidă de
după bombardamentul din 1944 s-au folosit materiale mai ieftine – în special
tablă galvanizată. S-a impus așadar necesitatea refacerii parțiale a șarpantei,
pentru un acoperiș care a suferit timp de decenii în lipsa unei protecții reale
în fața intemperiilor. Chiar dacă ornamentica nu este una extrem de complicată,
acoperișul este prevăzut cu o multitudine de detalii care să preia în mod optim
apele meteorice, ceea ce face ca lucrul montatorilor să nu fie deloc simplu. În
plus, există o serie de lucarne, protecții pentru cornișe, dolii și coame care
au un rol estetic și nu pot fi neglijate.
Noul proiect, conceput să respecte arhitectura generală a
clădirii, a adus cu sine o mulțime de materiale și facilități inovatoare, care
contribuie la rezistența acoperișului, dar și la creșterea gradului de confort
de sub acesta. În primul rând, au fost folosite materiale de învelitoare de cea
mai bună calitate, de proveniență germană: tablă din titan-zinc de la Rheinzinkși, pentru cele două cupole mari, plăci de ardezie Rathscheck. Întrucât
acoperișul are rupere de pantă, în zona superioară (cu înclinație redusă) a
fost folosită tablă plană gri-albăstrui, iar în zona inferioară, cu pantă mare
și mai vizibilă, au fost montați solzi rectangulari din același material, în
nuanță gri grafit. Tot de la Rheinzink au provenit și sistemele pluviale
(gheaburi și burlane), respectiv materialul titan-zinc gri-alb pentru
realizarea ornamentelor. Pentru iluminarea zonei de sub acoperiș au fost
instalate ferestre de mansardă Velux, existente la momentul montajului
învelitorii, dar care au trebuit demontate pentru realizarea învelitorii și
apoi repuse pe poziții. Așa cum procedează deseori, pentru eficiență și o
calitate mai bună a lucrărilor, și nu în ultimul rând pentru siguranța
montatorilor, Valcon Roofs a executat o parte din tinichgerie în atelier, unde
are o echipă dedicată.
Piața Universității este un reper pentru București și chiar
pentru întreaga țară. Este în primul rând o intersecție de importanță majoră,
”La Grande Croisée”, după modelul urbanismului haussmannian, trasând practic
axele Bucureștiului după cele patru puncte cardinale. În imediata apropiere se
află Teatrul Național, Universitatea, Ministerul Agriculturii, și nu foarte
departe Kilometrul Zero al României, Centrul Vechi, sedii ale unor importante
instituții ale statului, construite în epoca de modernizare de la sfârșitul
secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Odată cu renovarea
clădirii despre care am vorbit aici, suntem convinși că estetica zonei se va
îmbunătăți sensibil, iar noua esplanadă va deveni cel mai important punct de
întâlnire al Bucureștiului, așa cum are orice mare oraș european.
În imediata apropiere, echipa Valcon Roofs execută o altă lucrare
importantă, acoperișul Bisericii Sf. Nicolae
(Biserica Rusă), pentru care
este folosită tablă de cupru TECU GOLD de la KME.
www.valconroofs.ro